"În legătură cu autostrada Moldova, serviciile noastre de la DG Regio au avut consultări cu Guvernul României şi evaluarea noastră este că putem oferi finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate pe actuala perioadă de programare, dar avem nevoie de o solicitare din partea Guvernului României, pe care nu o avem. Deci noi ne-am oferit, la Comisie, să realizăm studiul de fezabilitate pentru autostrada Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş pe perioada actuală de programare şi din viitorul buget, de la 1 ianuarie 2021, să se realizeze construcţia efectivă. Dar aceste lucruri nu le putem face fără a primi un proiect - la fel cum e şi cazul Sibiu - Piteşti, care are prioritate în Master Planul de Transport - fără ca proiectele să fie depuse la Comisie", a explicat Creţu, citată de Agerpres.

Comisarul european a menţionat că încă din prima zi a mandatului său a tras "semnale de alarmă", asupra "nevoii de conectare a României la reţeaua europeană de transport şi autostrăzi". Precizările au fost făcute în replică la o întrebare din partea mass media referitoare la o eventuală susţinere pentru protestul "România vrea autostrăzi #şîeu".

"Există un Master Plan de Transport, aprobat de Comisia Europeană încă din anul 2015 şi pentru mine este absolut inexplicabil de ce, după ce o ţară îşi stabileşte priorităţi, nu depune şi proiecte aferente către Comisia Europeană. Pentru că, ştiţi foarte bine, proiectele se realizează în statele membre, Comisia le aprobă pe cele în valoare de peste 50 de milioane de euro. După părerea mea, orice semnal este binevenit pentru a accelera realizarea de proiecte şi implementarea lor. Pe de altă parte, este foarte trist că România e pe primul loc în ceea ce priveşte rata mortalităţii în accidente rutiere. Infrastructura de transport înseamnă, de fapt, investiţii, locuri de muncă, o viaţă mai bună pentru cetăţeni", a precizat Creţu.

Comisarul european a declarat că în acest moment la Bruxelles sunt în curs de evaluare doar "câteva proiecte noi" depuse din partea României.

"În analiză, din păcate, nu mai avem decât câteva proiecte noi în curs de evaluare. Cel mai important este cel al Centurii de sud a Bucureştiului. Sper că se vor termina în două-trei săptămâni consultările interservicii şi că vom putea aproba finanţarea pentru acest proiect important, care va degreva traficul din Capitală. De asemenea, avem în analiză un proiect privind îmbunătăţirea serviciilor de transport pentru linia 2 de metrou; un proiect privind protecţia şi reabilitarea zonei de coastă; trei proiecte de infrastructură de apă, în valoare de trei miliarde de euro. Bani avem, aşteptăm proiecte noi şi cred că e foarte important să ne unim toate eforturile. Sigur, să nu politizăm, aici nu e vorba de politică, ci de dezvoltarea ţării şi de îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi de folosirea la maximum a acestei şanse istorice pe care o avem, de a avea aceste fonduri europene care vin în mod gratuit în ţară, dar pentru care trebuie depuse proiecte la Comisia Europeană, pe care le aşteptăm în continuare", a precizat Creţu.

Ea a explicat că în timpul mandatului său au fost aprobate 49 de proiecte din domeniul infrastructurii din România.

"În ceea ce priveşte infrastructura, am aprobat în timpul mandatului meu 49 de proiecte - aici sunt incluse şi proiectele de apă şi canalizare. 40 de proiecte au fost fazate, sunt cele care nu au fost terminate la timp, pe perioada de finanţare 2007-2014 şi de aceea, pentru a nu se pierde finanţarea europeană din exerciţiul financiar anterior, am decis să le fazăm în două părţi. Aceste proiecte fazate reprezintă 3,1 miliarde de euro, care consumă din actualul exerciţiu 2014-2020. Alt proiect pe care l-am aprobat este legat de autostrada Câmpia Turzii - Târgu Mureş, cu o cofinanţare de 246 de milioane de euro din fonduri europene, reabilitarea căii ferate Gurasada-Simeria, 1,3 miliarde euro - este cel mai mare şantier feroviar din Europa, realizat pe fonduri europene la ora actuală, linia de metrou M6 (609 milioane euro)", a spus Creţu.