Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri seară, majorarea salariului minim de la 2.080 de lei la 2.230 de lei/ lună, începând de la 1 ianuarie 2020, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2 % faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei.

“Este datoria noastră să sprijinim angajaţii cu venituri reduse, iar prin majorarea salariului minim facem acest lucru. În acelaşi timp, decizia asupra procentului cu care va creşte salariul minim trebuie să fie cumpătată şi realistă, astfel încât să asigurăm şi menţinerea echilibrului economic. Creşterea salariului minim brut are impact pozitiv asupra grupului ţintă căruia i se adresează, însă este necesar ca orice modificare să ţină cont de economia reală, mai ales după o perioadă de creşteri succesive accelerate. Majorarea aprobată astăzi de Guvern este una responsabilă, iar decizia a fost luată în urma consultării partenerilor sociali şi pe baza unor calcule care au implicat toate cifrele şi analizele pe care le-am putut accesa din sistemul public”, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

Actul normativ prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Orban: „Bugetul pârâie din încheieturi”

Premierul Ludovic Orban a dat asigurări că vor fi plătite salariile şi pensiile majorate, stabilite prin lege, pentru anul viitor. Dar a avertizat “că mergem pe sârmă″ în privinţa bugetului, care ″⁣pârâie din încheieturi″⁣. Declaraţia a venit în ziua în care Executivul a avut pe masă bugetul pe anul viitor, care prevede cheltuieli cu 40 de miliarde de lei în plus, față de cât va aduna statul.

Concret, creşterea salariului minim înseamnă un plus de 83 de lei în mână pentru un angajat plătit la acest nivel.
Şi nu sunt puţini - un sfert dintre angajaţii ţării primesc salariul minim pentru munca lor. Asta înseamnă 1.370.000 de români - cei mai mulţi din mediul privat.

Pentru angajaţii din construcţii, salariul minim rămâne 3.000 de lei brut. Acum sunt 310.000 de români plătiţi la acest nivel. Aceeaşi decizie de îngheţare e luată şi pentru angajaţii cu studii superioare, plătiţi cu minimum 2.350 de lei brut.

Deciziile vin în contextul în care Guvernul a avut vineri şi o primă analiză asupra proiectului de buget pentru 2020. Acesta este construit pe cheltuieli mai mari decât veniturile cu 40 de miliarde de lei, adică un deficit de 3,6% din Produsul Intern Brut.

În faţa oamenilor de afaceri, premierul Ludovic Orban a anunţat că bugetul pentru anul viitor este la limită.

Ludovic Orban, premier: „Avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor în sectorul public, de la 1 ianuarie, avem de plătit creşterea pensiilor, de la 1 septembrie. Sunt cheltuieli suplimentare, care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul 2019. Nu mai poate suporta, bugetul pârâie din încheieturi.”

Lipsa banilor, acoperită din împrumuturi și economii

Lipsa banilor va fi acoperită din împrumuturi, dar şi din economii. De exemplu, Guvernul ar putea să modifice criteriile în funcţie de care sunt acordate primele şi sporurile pentru bugetari şi să îngheţe unele indemnizaţii, precum cele de hrană.

Totodată, de anul viitor, va fi interzis cumulul pensiei - dacă aceasta depăşeşte 2.000 de lei - cu salariul de la stat, adică pensionarii care lucrează la stat vor trebui să aleagă între pensie şi leafa.

Alţi bani ar putea veni - speră Executivul - din creşterea afacerilor, odată cu anularea controversatei ordonanţe 114, care a suprataxat băncile şi firmele din energie şi telecomunicaţii.

Guvernul a discutat şi despre banii ceruţi de primarii pe final de an şi a anunţat că refuză solicitarea primarului general Gabriela Firea, care a solicitat 677 de milioane de lei.

Ludovic Orban: “Mi se pare o neobrăzare. Adică ce vrea? Să plătim noi factura pentru companiile de nababi înfiinţate de Firea? Nu acceptăm aşa ceva.”

În replică, Gabriela Firea a scris pe Facebook că vor fi făcute plângeri penale pentru abuz în serviciu pe numele premierului şi al ministrului de Finanţe dacă nu vor da bani Primăriei Capitalei pentru achitarea serviciilor de utilitate publică.

Pe de altă parte, în proiectul de rectificare bugetare a primăriei generale, Firea propune tăierea a 50 de milioane de lei alocaţi la începutul anului pentru biserici, printre care şi 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului.