"Obiectivul nostru este ca, în următorii doi ani, să dăm drumul la aproape toate proiectele de care are nevoie România pentru a-şi asigura suportul indispensabil pentru dezvoltarea economică, pentru fructificarea oportunităţilor pe care le are România şi pentru a genera o dinamică economică fără precedent în România. Nu vă ascund că obiectivul meu e ca în maxim cinci ani România să depăşească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european şi, evident, venitul mediu pe care îl înregistrează cetăţenii la nivel european", a spus prim-ministrul, la videoconferinţa "Măsurile pentru relansarea economică a României", organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

El a adăugat că această creştere a veniturilor se va baza "pe piloni foarte solizi" şi nu pe creşterea "artificială" a consumului.

"Acest lucru se va baza pe piloni foarte solizi, care vor schimba politica de până acum, care a fost bazată pe creşterea artificială a cererii, a consumului, prin pârghiile guvernamentale de creştere a unor categorii de venituri care se află în pixul Guvernului şi care au generat grave dezechilibre economice şi au redus grav potenţialul de dezvoltare economică a României, prin neglijarea investiţiilor, a factorilor de stimulare a dezvoltării capitalului autohton, prin tratamentul grosolan, de multe ori, faţă de investitori", a susţinut Orban.

România avea, în 2018, cele mai ridicate disparităţi la nivelul Uniunii Europene între regiunile cu cel mai ridicat şi cel mai scăzut PIB per capita, potrivit Eurostat. Astfel, în Macroregiunea Unu (Nord-Vest şi Centru) PIB-ul regional per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) era de 62% din media Uniunii Europene, Macroregiunea Doi (Nord-Est şi Sud-Est) la 47%, Macroregiunea Trei (Sud - Muntenia şi Bucureşti - Ilfov) la 96% şi Macroregiunea Patru (Sud-Vest Oltenia şi Vest) la 58%.