O transformare similară are loc în liniile de producţie din statele membre UE din Europa de Est, pe măsură ce creşterea notei de plată cu salariile subminează reputaţia regiunii drept bază de producţie cu mână de lucru ieftină. Uzinele din Ungaria, Cehia şi Polonia ajung în situaţia în care nu mai au altă alegere decât să investească în automatizarea proceselor de producţia dacă vor să rămână competitive.

Sectorul manufacturier din regiune a înflorit odată cu extinderea spre Est a Uniunii Europene începând din 2004, iar companii precum constructorii auto Audi şi Daimler au inaugurat linii de producţie şi lanţuri de furnizori locali. Însă, în ultimii ani, creşterea economică solidă a provocat un deficit de mână de lucru şi salarii mai mari.

"Vedem cum muncitorii umani sunt înlocuiţi cu maşini şi inteligenţă artificială. Nu doar în sectorul auto, dar şi în industria oţelului şi utilajelor", a apreciat liderul sindical ungar Zoltan Laszlo.

Cifrele privind locurile de muncă reprezintă unul din semnalele care arată că industria din regiunea Europei de Est se află într-un punct de cotitură. Deşi economia ungară a crescut cu aproape 5% anul trecut, iar investiţiile în sectorul manufacturier au înregistrat cel mai puternic avans din ultimii trei ani, acelaşi sector a eliminat aproape 23.000 de locuri de muncă.

"În prezent nu mai există operatori umani în această hală", subliniază Peter Simon, director general la Simon Plastics, pe măsură ce supraveghează o linie de utilaje care produc componente din plastic pentru industria auto, o linie de produse importantă pentru compania înfiinţată de tatăl său în urmă cu 35 de ani.

"Salariile sunt în creştere, preţul roboţilor este în scădere, şi acesta este modalitatea prin care putem să obţinem randamente", a adăugat Peter Simon. Acesta a dezvăluit că, în dorinţa de a creşte producţia, dar limitată de creşterea salariilor şi scăderea preţurilor, toate investiţiile recente ale companiei, în valoare de un miliard de forinţi (3,32 milioane dolari), au fost făcute în automatizare.

Deocamdată această companie nu a renunţat la niciunul dintre cei aproape 400 de angajaţi ai săi, găsind alte posturi pentru cei înlocuiţi de roboţi, dar intenţionează să automatizeze şi restul muncii manuale după ce salariul unui muncitor a crescut cu 50% în ultimii trei ani.

Deşi, până acum, procesul de automatizare a fost unul gradual, Josef Stredula preşedintele celei mai mari confederaţii sindicale din Cehia, susţine că pe baza unor diferite estimări, până la 10% din numărul total de locuri de muncă ar putea dispărea.

"Ne aşteaptă mari schimbări", a spus Stredula, adăugând că deşi automatizarea ar putea elimina povara unor munci manuale repetitive, este important ca procesul de tranziţie să fie facilitat, de exemplu, prin păstrarea muncitorilor afectaţi. "Trebuie să facem tot ce putem pentru ca viitorul să nu fie unul sumbru ci relativ uşor pentru toţi", a spus Stredula.

Compania de recrutare de personal Hays estimează că în Cehia, Polonia şi Ungaria salariul mediu a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 10%, peste cea înregistrată în multe state occidentale, adăugând că 5% din locurile de muncă din Ungaria, adică 200.000 de poziţii, ar putea fi complet automatizate în următorul deceniu. De asemenea, firma de consultanţă Deloitte estimează că în Cehia aproximativ jumătate din locurile de muncă actuale în sectorul manufacturier ar putea fi înlocuite de maşini.

"Este doar o chestiune de timp când vine vorba de momentul în care va fi mai economic pentru majoritatea companiilor să înceapă cu automatizarea la o scară mult mai mare", susţine David Marek, economist şef la Deloitte în Praga.

Nu doar în sectorul manufacturier oamenii sunt înlocuiţi de maşini. De exemplu, divizia din Ungaria a grupului german de asigurări Allianz a început să automatizeze procesarea datelor pentru a contracara creşterea costurilor cu majorarea salariilor.

Federaţia Internaţională de Robotică (IFR) se aşteaptă ca vânzările de roboţi în principalele economii din Europa de Est să crească până în 2022. Deşi recunoaşte că unele locuri de muncă vor dispărea, IFR nu se aşteaptă la un efect net important asupra gradului de ocupare.

"Întrebarea nu este dacă să investesc în muncă manuală sau automatizare. Nu poţi să ai o viziune de tip alb şi negru", subliniază secretarul general al IFR, Susanne Bieller, explicând că automatizarea ar putea ajuta companiile să îşi menţină un avantaj competitiv comparativ cu hub-urile ieftine de producţie din alte părţi ale lumii.