Dar acest lucru nu inseamna ca ele vor fi si aplicate in formele stabilite. Pentru legea salarizarii a fost nevoie de un act separat pentru calcularea salariilor in 2011, legea cadru neputandu-se aplica de la anul, in timp ce pe legea pensiilor mai sunt probleme legate de pensiile speciale, castigate de beneficiari in instanta.

Desi o prima forma a legii salarizarii a fost pusa in aplicare inca de la 1 ianuarie 2010, demersul nu a avut sorti de izbanda, in conditiile in care grilele au fost neclare si fiecare contabil a calculat dupa cum s-a priceput mai bine. Asa se face ca, dupa prima luna de aplicare, o lege menita sa puna ordine intre salariile de la stat, facea discriminari mai mari decat inainte.

Legea salarizarii bugetarilor, ratata din start!

Toate intalnirile de la Ministerul Muncii cu reprezentantii institutiilor publice si cu sindicatele si toate clarificarile date ulterior prin ordonanta de urgenta nu au facut decat sa bulverseze si mai mult bugetarii care nu stiau de la luna la luna cati bani primesc.

Problema a fost rezolvata brusc la jumatatea anului, cand Guvernul a decis sa taie salariile de la stat cu 25% si alte indemnizatii si ajutoare sociale, cu 15%. Moment de la care Executivul a inceput sa lucreze la o noua lege a salarizarii, care sa se aplice din 2011.

Si dupa jumatate de an de discutii si simulari cu experti de la Banca Mondiala, care au ajutat autoritatile de la Bucuresti sa puna ordine intre functiile publice si sa stabileasca o grila de ierarhizare pentru toti angajatii statului, la inceputul lunii noiembrie Guvernul anunta ca vor fi doua legi de salarizare, una care se va aplica in 2011 si legea cadru, care se va putea pune in aplicare din momentul in care Romania va avea bani. Pentru ca, potrivit reprezentantilor Guvernului, aplicarea grilei din legea cadru ar fi dus la majorari salariale de peste 40%, ceea ce in prezent nu este posibil.

In consecinta, Executivul a anuntat cu mare pompa ca in 2011 salariile bugetarilor cresc cu 15%, si nu 25%, cu cat au fost taiate in iulie, pentru ca „atat permite bugetul”. In fapt, cresterea va fi putin peste un procent, din cauza taierii celui de-al 13-lea salariu si a primelor de vacanta, la care se adauga si efectul inflatiei, lucru recunoscut si de ministrul Muncii, Ioan Botis.

Din 2011, femeile muncesc mai mult si iau bani mai putini la pensie!

Legea pensiilor a avut, la randul ei, acelasi parcurs anevoios catre adoptate. Act normativ la care expertii Guvernului au inceput lucrul inca din 2009 si care trebuia sa intre in vigoare la 1 ianuarie anul acesta, a fost, in sfarsit adoptat, saptamana trecuta.

Principalele modificari aduse de noua lege sunt majorarea varstei de pensionare pentru femei la 63 de ani, schimbarea modalitatii de indexare a punctului de pensie in raport cu inflatia si nu cu cresterea salariului mediu si eliminarea pensiilor speciale si introducerea tuturor categoriilor de salariati in sistemul public de pensii.

Primul scandal din jurul legii pensiilor a fost cel legat de presupusa frauda din Parlament, de la adoptarea actului normativ, cand Opozitia a acuzat-o pe presedinta Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, ca a numarat un numar de voturi dublu fata de cate persoane erau in sala de plen. Si desi PSD si PNL au boicotat pentru o perioada sedintele Camerei si au cerut demiterea Robertei Anastase, parlamentrii Puterii au fost de neclintit si legea a mers la promulgare.

Si desi parlamentarii PDL s-au zbatut sa aprobe legea in varianta ceruta de Executiv si de expertii internationali, respectiv cu egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati, lovitura a venit de la Cotroceni, presedintele Basescu intorcand legea in Parlament si cerand ca femeile sa iasa la pensie la 63 de ani si nu la 65, cum fusese stabilit initial.

Cerinta surpinzatoare, daca luam in considerare toate pozitiile publice anteriore ale presedintelui, in care era de acord cu egalizarea varstei de pensionare, punand acest fapt pe seama imbatranirii populatiei si iminentului colaps in care avea sa intre sistemul de pensii.

Comentatorii au incercat sa explice decizia presedintelui fie prin incercarea acestuia de a aplana conflictul deschis din Parlament dintre Opozitie si Roberta Anastase, fie prin sensibilitatea deosebita a presedintelui, cauzata de decesul mamei, cu numai cateva zile inainte.

Odata intoarsa in Parlament, legea pensiilor a fost din nou atacata din toate partile, dar, ca si prima data, Opozitia nu a avut sorti de izbanda, singurul articol modificat fiind acela referitor la varsta de pensionare pentru femei.

Ceea ce nu au luat in considerare parlamentarii Puterii a fost faptul ca scaderea varstei de pensionare era strans legata de stagiul complet de cotizare, care trebuia scazut in consecinta. Adica, desi varsta de pensionare a fost scazuta de la 65 la 63 de ani, stagiul complet de cotizare a ramas 35 de ani, egal cu cel al barbatilor, ceea ce va duce la diminuari ale pensiilor femeilor, la stabilirea punctajului.

Pensiile si salariile, piatra de moara pentru ministrii Muncii si Finantelor

Guvernul Boc nu se poate lauda cu multe, dar cu siguranta sa poate lauda cu un record de motiuni de cenzura carora a trebuit sa le faca fata. Executivul care a intrat, oricum, in istorie ca fiind primul Cabinet demis prin motiune de cenzura dupa '89, a avut de infruntat si anul acesta motiune dupa motiune.

Fie ca a fost vorba despre taierea salariilor cu 25%, fie de legile salarizarii si pensiilor, Cabinetul Boc a reusit sa treaca in acest an, peste toate motiunile, asta dupa ce si-a consolidat pozitia in Parlament prin atragerea grupului independentilor (UNPR) care reuneste parlamentari care au dezertat din partidele de opozitie.

In consecinta, nici cele doua motiuni de cenzura, pe cele doua legi ale salarizarii, discutate si votate saptamana trecuta, nu au reprezentat pentru Emil Boc vreo amenintare, totul intrand deja in rutina. Singurul moment care a tulburat aceasta rutina si a aratat adevarata fata a Romaniei contemporane a fost aruncarea de la unul din balcoanele Parlamentului a unui cetatean, disperat de faptul ca statul i-a taiat suplimentele financiare pentru copilul bolnav de autism.

Dupa acest “mic incident”, votarea motiunii a continuat, Executivul a iesit din nou invingator si astfel, cele doua legi ale salarizarii au fost adoptate, prin asumarea raspunderii si nu prin dezbatere parlamentara, asa cum prevede Constitutia.

Si daca au existat si victime colaterale pe drumul adoptarii celor doua legi fundamentale pentru reformarea sistemelor de salarizare si de pensii, acestia au fost ministrii Muncii, Mihai Seitan, si cel al Finantelor, Sebastian Vladescu, ministri care au iesit putin din regulile impuse la nivel inalt si au facut declaratii dure, dar care reflectau realitatile prin care trecea Romania. Ceea ce a dus la remanierea acestora, in septembrie. Iar in locul lor, premierul Emil Boc a preferat sa puna doi ministri care tac.