După colapsul financiar din 2008, strategii băncii au creat un algoritm care să anunțe când va veni o nouă criză și care va fi severitatea acesteia. Iar analiștii spun că acest lucru se va întâmpla în 2020, scrie Bloomberg.

Vestea bună este că următoarea criză va nu va fi la fel de severă ca cea de acum 10 ani. Vestea proastă este, însă, că lichiditatea de pe piețele financiare se apropie de nivelul din 2008, un „wildcard” cu care este greu de jucat, comentează economiștii.

Avertismentele privind iminența unei noi crize financiare au început să se înmulțească în ultima perioadă. Recent, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, francezul Jean-Claude Trichet, a declarat într-un interviu acordat AFP, că prea multe datorii fac în prezent sistemul financiar mondial la fel de vulnerabil cum era în urmă cu zece ani, în luna septembrie 2008, când s-a prăbuşit banca americană Lehman Brothers.

"Există în prezent un acord că gradul excesiv de îndatorare în economiile avansate a fost un factor esenţial în declanşarea crizei financiare mondiale din anii 2007 şi 2008", a declarat Jean-Claude Trichet, potrivit Agerpres.

În prezent, "creşterea gradului de îndatorare în ţările avansate, în special în sectorul privat, a încetinit, însă această încetinire a fost compensată de o accelerare a creşterii datoriilor ţărilor emergente. Aceasta face ca întregul sistem financiar mondial să fie cel puţin la fel de vulnerabil cum era în 2008", a spus Trichet, cel care a condus BCE între 2003 şi 2011.

Trichet: "Situaţia era fără precedent după cel de al doilea război mondial”

Francezul a dezvăluit că semnalele cu privire la iminenţa unei crize au fost detectate în avans.

"Adevăratul început al crizei financiare care urma să lovească lumea l-am simţit în dimineaţa zilei de 9 august 2007, când ne-am confruntat cu o întrerupere totală a funcţionării pieţei monetare din zona euro", a evocat Trichet.

Mai multe semnale evidenţiau fragilitate pieţei ipotecare americane însă în vara lui 2007 evenimentele s-au precipitat şi au apărut primele falimente în SUA. La finele lunii iulie, bursele mondiale erau pe roşu, iar contagiunea a ajuns în Europa, Germania fiind nevoită să intervină de urgenţă în sprijinul băncii IKB cu un plan de pestre trei miliarde de euro.

La data de 9 august 2007, grupul bancar francez BNP Paribas a îngheţat trei din fondurile sale de investiţii în SUA, care au pierdut 400 milioane de euro în câteva zile. Panica s-a extins iar piaţa monetară a secat brusc.

"Situaţia era fără precedent după cel de al doilea război mondial: nu mai era nicio activitate normală, nicio tranzacţie între bănci... Atunci împreună cu colegii meu am luat decizia de a oferi toată lichiditatea cerută de instituţiile financiare, fără limite", a spus Trichet.

Astfel la data de 9 august 2007 un număr de aproximativ 50 de bănci din zona euro au cerut, şi au obţinut, de la BCE lichidităţi în valoare de 95 miliarde euro pentru a face faţă obligaţiilor lor. Însă în loc să se calmeze, situaţia de pe piaţă a continuat să se degradeze astfel că la data de 15 septembrie 2008, banca americană Lehman Brothers s-a declarat în faliment, cee ce a constituit detonatorul crizei mondiale.

BCE: "Ştim cu certitudine că va fi o nouă criză”

Următoarea criză în Europa ar putea să îşi aibă originea pe piaţa imobiliară însă băncile sunt mai bine pregătite să îi facă faţă decât erau în urmă cu zece ani, a declarat miercuri Daniele Nouy, preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere, înfiinţat sub tutela BCE, transmite Reuters.

Nivelul extrem de redus al dobânzilor a dus la creşterea preţurilor la imobiliare în mai multe oraşe şi regiuni europene. Unii decidenţi au avertizat că o politică monetară ultra-relaxată riscă să creeze bule speculative, care ar putea declanşa noi crize.

"Ce ar putea provoca următoarea criză? Nu ştiu dar bănuiesc care ar putea fi piaţa imobiliară", a declarat Daniele Nouy într-un interviu acordat agenţiei letone de presă LETA. "Ştim cu certitudine că va fi o nouă criză. Dar nu ştim când şi de ce va apărea", a mai spus Nouy, potrivit Agerpres.

Deşi băncile sunt mai bine capitalizate, lichiditatea este abundentă iar banii sunt ieftini, Daniele Nouy a avertizat că unele bănci nu au avut suficient succes în mobilizarea garanţiilor şi dobândirea de lichidităţi suplimentare de pe piaţă când au fost supuse la presiuni.

"Ceea ce lipseşte încă este un sistem european de garantare a depozitelor. Ştiu că unele state din nordul şi estul Europei ar dori să vadă o reducere mai importantă a riscurilor în cadrul băncilor din zona euro, înainte să fie adoptate noi măsuri. Personal cred că riscurile au fost deja reduse în mod semnificativ. În consecinţă, acum trebuie să mergem înainte", a apreciat Nouy.