Mario Draghi, in varsta de 64 de ani, il va succeda pe francezul Jean-Claude Trichet, al carui mandat de opt ani a ajuns la final.

Ca presedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic sef de banca centrala din lume, dupa Ben Bernanke, seful Rezervei Federale a SUA (Fed), si un personaj cheie in planurile de a restabili increderea investitorilor in zona euro.

"Va fi un botez de foc pentru Draghi. Este greu sa fii presedinte al BCE in orice situatie, dar mai ales in timpul unei crize majore", a spus Nick Kounis, sef al diviziei de cercetare macro la ABN Amro Amsterdam.

In timp ce unele guverne vor privi catre Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achizitii de obligatiuni si, posibil, prin reducerea dobanzii de politica monetara, Draghi trebuie sa conduca un consiliu al guvernatorilor BCE divizat in privinta a ceea ce poate face banca fara sa-si compromita independenta sau scopul de a mentine stabilitatea preturilor.

Ca semn al presiunilor exercitate asupra lui Draghi, presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat ca a vorbit cu acesta saptamana trecuta si ca este "convins" ca BCE va continua sa cumpere obligatiuni suverane pentru a sprijini costurile de finantare ale unor state.

Inaintea summit-ului G20 din aceasta saptamana, statele europene, de la Grecia la Italia, se afla sub presiune pentru a-si pune in ordine finantele si pentru a stopa criza datoriilor, care ameninta economia mondiala.

Strigatul de ajutor catre statele din G20. Planurile de urgenta care ar putea scoate Europa din criza

Sef al bancii centrale a Italiei pana la miezul noptii, Draghi va conduce prima sedinta de politica monetara la BCE joi si s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a reduce dobanda la patru luni dupa ce Trichet a crescut-o.

In timp ce economistii Morgan Stanley anticipeaza o reducere a dobanzii de referinta in aceasta saptamana, fostul analist BCE Tobias Blattner, in prezent la Daiwa Capital Markets, considera ca Draghi va rezista probabil luarii oricarei masuri pana in decembrie, pentru a se legitima ca adversar al inflatiei si pentru a primi noi prognoze de la economistii BCE.

Trichet a declarat ca se asteapta ca fondul de urgenta al zonei euro sa preia rolul de a cumpara obligatiuni de la BCE. In timp ce Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara ar urma sa dobandeasca acest atribut, iar liderii europeni lucreaza la cresterea resurselor financiare ale fondului, unii economisti considera ca BCE va trebui sa ramana pe pietele financiare.

"Rolul pe care BCE il va juca, sau nu-l va juca, ramane crucial. Fara sprijinul BCE, sansele ca masurile anuntate de liderii europeni sa puna capat crizei din zona euro ar fi probabil sub 50%", a spus Holger Schmieding, economist sef la Joh Gossler Berenberg.

Banca europeana a inceput in august sa cumpere obligatiuni ale Spaniei si Italiei, reluand un program prin care a achizitionat titluri de 170 de miliarde de euro. Totusi, randamentul obligatiunilor italiene este inca cu 3,8 puncte procentuale peste cel al titlurilor germane, aproape de recordul inregistrat dupa intrarea celor doua state in zona euro.

Citeste si:

Strigatul de ajutor al tarilor occidentale. Planurile de urgenta care ar putea scoate Europa din criza

Grecilor le este teama ca noul acord financiar va limita suveranitatea tarii