Acesta a adăugat că emiterea unei monede paralele sau redenominalizarea lirei italiene sunt scenarii mult mai plauzibile, potrivit Agerpres.

"Incapacitatea de plată a datoriei publice este puţin probabilă, dar nu este o probabilitate zero. Un scenariu mult mai plauzibil ar fi o combinaţie între emiterea unei monede paralele sau chiar redenominalizarea", a declarat Andrew Balls, la o conferinţă desfăşurată la Londra.

"California a emis o monedă paralelă în 2008, deci, dacă s-a putut întâmpla, nu este evident că nu s-ar putea întâmpla în Italia", a spus oficialul PIMCO.

În 2015, când Grecia trecea prin cea mai gravă criză economică din istoria recentă și se vobea inclusiv despre Grexit, o variantă luată în calcul de către Eurogrup și BCE pentru rezolvarea crizei datoriilor a fost și introducerea unei monede naționale paralele cu euro. Aceasta ar fi fost folosită pentru plata cheltuielilor guvernamentale, inclusiv pentru salariile funcționarilor și pentru pensii, și ar fi permis Guvernului să păstreze rezervele în euro pentru a plăti datoriile către creditorii externi. Acest scenariu nu a mai fost pus în practică, deoarce Atena a reușit să convingă zona euro să-i împrumute mai mulți bani, în schimbul unor reforme și concesii pe care Guvernul a fost dispus să le facă.

Miercuri, Comisia Europeană a respins bugetul Italiei pe 2019, deoarece contravine reglementărilor fiscale ale UE, dar autorităţile de la Roma au anunţat că nu intenţionează să-şi schimbe planurile.

Citește și: Țara în care locuiesc cei mai mulți români se ridică împotriva UE

Proiectul prevede majorarea deficitului la 2,4% din PIB anul viitor, de la 1,8% din PIB previzionat pentru acest an.

"După ce a evaluat proiectul de plan bugetar revizuit prezentat la 13 noiembrie de autorităţile de la Roma, Comisia Europeană confirmă existenţa unui caz deosebit de grav de neconformitate cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliu la 13 iulie 2018", se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Prin urmare, Comisia Europeană a lansat procedura pentru deficit excesiv, pe baza faptului că imensa datorie publică a Italiei nu va fi redusă, aşa cum cer reglementările UE. Procedura poate duce în final la sancţiuni financiare echivalente cu 0,2% din PIB, adică aproximativ 3,4 miliarde euro. Demararea respectivei proceduri ar trebui în acest caz să fie aprobată de statele membre.

În prezent datoria Italiei depăşeşte 130% din PIB şi este a doua cea mai ridicată din zona euro, după cea a Greciei.

La Roma, coaliţia aflată la guvernare sfidează în continuare Comisia Europeană. "A venit scrisoare de la UE? O aştept şi pe cea de la Moş Crăciun", a replicat ironic vice-premierul Italiei, Matteo Salvini.

Comisarul pentru Afaceri Economice solicită Italiei să respecte CE

Comisarul european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, solicită Italiei "să nu tragă în pianist" şi să dea dovadă de respect faţă de Executivul comunitar, care anterior a respins proiectul de buget pe 2019 prezentat de autorităţile de la Roma, informează AFP.

"Nu sunt Moş Crăciun, sunt comisarul european pentru Afaceri Economice şi cred că aceste chestiuni trebuie tratate cu respect reciproc, seriozitate şi demnitate", a declarat Pierre Moscovici într-un interviu publicat joi în cotidianul Corriere della sera.

"Opinia Comisiei este un pas important într-o procedură prevăzută de tratate, care sunt aprobate de toţi. Aceste chestiuni trebuie tratate cu respect reciproc, seriozitate şi demnitate. Nu cu uşurinţă şi cu ironie. Este important pentru italieni şi pentru toţi europenii. Avem multe de făcut în această situaţie pe care nimeni nu a vrut-o. Cu siguranţă nu noi. Dialogul nu este o opţiune, este un imperativ necesar mai mult ca niciodată", a subliniat Pierre Moscovici.

Tot miercuri, Comisia Europeană a lansat o procedură pentru deficit excesiv împotriva Italiei. Procedura poate duce în final la sancţiuni financiare echivalente cu 0,2% din PIB, adică aproximativ 3,4 miliarde euro.

"Am lansat procedura, dar următorii paşi nu au fost decişi şi nici ritmul şi traiectoria în care se va face reducere datoriei şi a deficitului. De acea dezinvoltura nu e răspunsul adecvat: e foarte uşor să tragi în pianistul de la Bruxelles. În această chestiune noi suntem un element al lanţului, dar celelalte state decid şi Italia este urmărită de toate guvernele, care cred, în unanimitate, că ţara nu este pe drumul cel bun", a adăugat Moscovici.

Comisarul european a respins, de asemenea, acuzaţiile de parţialitate sau de manipulare a pieţelor, asigurând că executivul comunitar este "neutru şi obiectiv", iar comentariile sale sunt întotdeauna prudente, mai ales în cazul Italiei unde Guvernul şi mai ales liderii politici sunt uneori agresivi.

"Nu termometrul este cel care provoacă febra, febra este cea care determină creşterea temperaturii... Ceea ce mişcă pieţele sunt îngrijorările cu privire la politica economică", a adăugat Moscovici.

Principala îngrijorare a Bruxellesului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă formată din Liga (extremă dreapta) şi Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem). Aceasta mizează pe un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8% din PIB cât preconiza precedentul Guvern. Prin acest derapaj bugetar, coaliţia la putere vrea să îşi pună în practică promisiunile electorale (ieşire la pensie mai uşoară, un venit suplimentar pentru persoanele defavorizate) şi să dea un impuls creşterii economice printr-o cerere solidă şi mai multe investiţii.

Italia se confruntă cu o datorie publică de 2.300 miliarde euro, echivalentul a 131% din Produsul Intern Brut. În plus, prognozele de creştere ale Guvernului Italiei sunt considerate mult prea optimiste (1,5% în 2019 faţă de 1% cât estimează majoritatea observatorilor, printre care şi Fondul Monetar Internaţional), ceea ce ar putea agrava şi mai mult deficitul.