Valoarea schimburilor comerciale ale Franţei cu Germania este triplă faţă de cea cu Marea Britanie, astfel că politicienii francezi devin tot mai îngrijoraţi în timp ce omologii lor germani ezită asupra măsurilor care să îndepărteze Germania de pragul recesiunii.

''Suntem mult mai preocupaţi de Germania decât de Brexit. Pentru că suntem expuşi mult mai mult faţă de Germania'', explică un oficial din Ministerul francez de Finanţe, potrivit Agerpres.

Institutul de cercetare economică Ifo din Munchen şi-a redus estimările privind evoluţia PIB-ului Germaniei în 2019 şi a avertizat chiar că o recesiune va lovi cea mai mare economie europeană.

Anul acesta economia germană ar urma să înregistreze un avans de 0,5%, faţă de o creştere de 0,6% previzionată anterior.

De asemenea, potrivit Ifo, PIB-ul Germaniei se va contracta probabil cu 0,1% în trimestrul trei din 2019, ceea ce va duce la intrarea în recesiune, după un declin similar în perioada aprilie-iunie 2019.

"Perspectiva este afectată de incertitudinile ridicate", a apreciat Timo Wollmershaeuser de la Ifo, scoţând în evidenţă posibilele riscuri la adresa economiei provocate de un Brexit fără acord şi de escaladarea tensiunilor comerciale globale.

La reuniunea de joi a miniştrilor economiei şi finanţelor francez şi german, Parisul va aştepta - dar fără să spere prea mult - semne care să arate că Berlinul încearcă să facă mai mult pentru o redresare a economiei.

''Este important să se acţioneze preventiv înainte să fie prea târziu şi nu să se reacţioneze abia după ce criza s-a declanşat'', avertizează o altă sursă din Ministerul francez de Finanţe.

Guvernul francez a lansat anul acesta un pachet de facilităţi în valoare de peste 10 miliarde de euro, constând în reduceri de taxe şi scheme de bonusuri pentru lucrătorii cei mai nevoiaşi şi pensionari. Aceste măsuri au fost menite în special să calmeze protestele ''vestelor galbene'', însă acum, prin creşterea cheltuielilor, ele par să ajute şi la compensarea efectelor negative ale unei încetiniri economice de genul celei observate în Germania.

''Germanii au marjă de manevră în cadrul regulilor (fiscale ale) UE şi în cadrul propriilor lor reguli. Există spaţiu pentru stimulente fiscale'', consideră Olivier Garnier, director general pentru politică economică la Banque de France.

Deocamdată, în pofida încetinirii economiei germane, economia franceză îşi menţine cursul şi creşterea ei pentru acest an este prognozată la 1,4%, procent mai mult decât dublu faţă de cel de 0,6% al Germaniei. Pentru anul viitor prognoza de creştere economică a Franţei este de 1,3%, dar evoluţia depinde parţial de realizarea prognozei creşterii economice de 0,9% în cazul Germaniei.

Unii economişti francezi remarcă faptul că încetinirea economiei germane pare să se concentreze în sectorul auto. Iar acesta este sectorul faţă de care marile companii franceze sunt cel mai mult expuse, notează economistul Stephen Colliac, din cadrul societăţii financiare Euler Hermes. De exemplu, cel mai mare client al companiei franceze Faurecia, producătoare de componente auto, este compania germană Volkswagen, ce reprezintă 19% din vânzările sale, procent care este de 31% în cazul companiei concurente Valeo şi de 29% pentru societatea de inginerie Akka.

Conform datelor statistice, 15% din comerţul exterior francez se desfăşoară cu Germania, în timp ce Marea Britanie este abia al şaptelea partener comercial al Franţei, cu 5,2% din totalul schimburilor.

Presa britanică a acuzat adesea Franţa că încurajează o abordare inflexibilă a negocierii Brexitului. Însă Franţa îşi permite a asemenea atitudine, dat fiind impactul relativ limitat pe care îl are Brexitul asupra ei.

Cu excepţia unor firme mici, companiile franceze sunt în mare măsură pregătite pentru Brexit, afirmă Ministerul francez de Finanţe. Exporturile franceze către Marea Britanie au crescut la un nivel record în luna martie (înainte de data Brexitului care între timp a fost amânat) ca urmare a faptului că societăţile britanice şi-au crescut stocurile în perspectiva ieşirii Marii Britanii din UE.

Pe de altă parte, circa 50 de societăţi financiare care îşi aveau sediul la Londra s-au relocat la Paris, aducând cu ele aproximativ 2.000 de locuri de muncă, potrivit şefului Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau. ''În toată vestea proastă care este Brexitul, pentru noi există şi o oportunitate'', remarcă acesta.