UE va semna acordurile vineri, in cadrul summitului sefilor de stat si de guverne, la Bruxelles, la care sunt invitati liderii prooccidentali ai celor trei tari din Europa de est. Rusia se opune de mult timp incheierii acestor acorduri, acuzand UE ca forteaza fostele republici sovietice sa aleaga intre relatii mai apropiate cu UE sau Moscova. Rusia a amenintat cele trei tari cu repercusiuni in domeniul comercial, daca semneaza pactele.

"Pentru Uniunea Europeana, aceste semnaturi vor reprezenta un angajament solemn de a insoti Georgia, Republica Moldova si Ucraina pas cu pas pe calea transformarii acestor tari in democratii stabile si prospere", a declarat Barroso.

UE argumenteaza ca acordurile nu au menirea sa submineze relatiile celor trei tari cu Rusia. De asemenea, acestea argumenteaza ca pactele nu contin nicio prevedere care sa le impiedice sa intretina relatii economice si politice apropiate cu Rusia, iar Moscova nu are dreptul la un vot de veto pe tema relatiilor UE cu vecinii sai.

"Nu cautam o relatie exclusiva cu acesti trei parteneri", a subliniat presedintele CE. El a adaugat ca negocieri trilaterale la nivel de ministri, intre UE, Rusia si Ucraina au fost schitate pentru 11 iulie, cu privire la modul in care vr fi implementate acordurile de asociere.

Pactul dintre UE si Kiev a jucat un rol crucial in criza ucraineana. Decizia fostului presedinte Viktor Ianukovici de a abandona acordul, in noiembrie, a declansat proteste care au condus la indepartarea sa de la putere. Rusia a anexat Crimeea imediat dupa demiterea lui Ianukovici.

Barroso a declarat ca UE va monitoriza indeaproape reactia Rusiei fata de semnarea pactelor vineri, iar UE a anuntat ca este pregatita sa extinda sanctiunile impuse Rusiei daca Moscova contribuie la intensificarea tensiunilor in Ucraina.

Insa, potrivit unor diplomati, nu vor fi facuti pasi in acest sens la summitul de la Bruxelles, din cauza angajarii Rusiei fata de planul de pace al presedintelui ucrainean Petro Porosenko si anuntarii autorizarii unei interventii militare in Ucraina acordate de catre Parlament presedintelui rus Vladimir Putin, la solicitarea acestuia.

Barroso a apreciat ca "sunt necesare masuri concrete suplimentare in vederea dezescaladarii" in estul Ucrainei, adaugand ca "lipsa actiunii va declansa masuri suplimentare" impotriva Rusiei din partea blocului european.

El a refuzat sa spuna ce crede despre o eventuala intensificare a presiunii economice din partea celor 28 de lideri europeni saptamana aceasta.

UE a introdus numele a zeci de oficiali rusi si lideri separatisti ucraineni pe lista sanctiunilor si a vizat doua companii cu sediul in Crimeea. Dar s-a abtinut sa vizeze alte companii rusesti si sa activeze un plan UE minutios negociat in vederea impunerii unor sanctiuni sectoriale comertului cu Rusia.

The Moscow Times: Cum poate UE sa-l faca pe Putin sa joace dupa regulile europene

Uniunea Europeana (UE) poate sa scoata Ucraina de sub tutela Rusiei daca aplica lectia invatata in Georgia, strategia lui Putin fiind foarte asemanatoare tacticii adoptate in razboiul-fulger din 2008, scriu doi analisti lituanieni intr-un articol publicat pe site-ul ziarului rus The Moscow Times, preluat de Mediafax.

Strategia cuprinde trei pasi, si anume mai intai Rusia foloseste forta militara pentru a-si atinge obiective strategice, ignorand reactia internationala de condamnare, apoi calmeaza spiritele si revine la "afaceri ca de obicei" cu celelalte tari, subliniind asupra nevoii de a evita orice alte pagube reciproce.

Astfel, decizia de miercuri a Parlamentului de anulare a autorizatiei de a invada Ucraina, la solicitarea lui Putin, nu reprezinta nicidecum un pas real catre pace, apreciaza Vytautas Keršanskas si Linas Kojala, autorii articolului. In schimb, ea face parte din strategia prin care Rusia cauta sa creeze un "arc de instabilitate" in fostele republici sovietice, in vederea descurajarii Occidentului de a le incorpora, alimentand conflicte inghetate si revolte interne.

Cea mai mare aspiratie a Kremlinului este sa remodeleze actuala arhitectura a securitatii Europei si sa oblige Occidentul sa recunoasca spatiul postsovietic drept sfera de influenta a Rusiei, scriu cei doi analisti, adaugand ca Moscova doreste totodata sa fie recunoscuta ca detinatoarea unui vot de veto care are ultimul cuvant de spus cu privire la fiecare tara in parte din aceasta regiune. Aceasta politica revizionista a Kremlinului, reinviata de pe vremea fostei Uniuni Sovietice, este o provocare grava la adresa stabilitatii Europei si nu este inteleasa pe deplin in Occident, subliniaza ei.

Putin este increzator in faptul ca strategia aplicata in Georgia poate sa fie repetata in Ucraina, iar doua dintre cele faze ale acesteia au fost deja implementate. Prima a fost invadarea si anexarea Crimeei in pofida condamnarilor la nivel international, Kremlinul atingandu-si astfel scopul de a indeparta Ucraina de NATO. In prezent, Putin cauta o "dezescaladare" a conflictului, revocandu-si mandatul de a invada estul Ucrainei pe care si l-a acordat singur si exprimandu-si sustinerrea fata de planul de pace al lui Porosenko.

Insa ultimul pas este cel mai important, subliniaza autorii, intrebandu-se daca Rusia va fi capabila sa convinga Occidentul ca o continuare a conflictului va conduce la provocarea unor pagube reciproce si mai mari. Ei sunt de parere ca este necesar ca Occidentul sa-si normalizeze relatiile cu Rusia, dar numai dupa ce-si consolideaza in mod semnificativ pozitia. Insa ei critica incapacitatea UE de a vorbi pe o singura voce pe tema crizei din Ucraina, apreciind ca linia rosie ar trebui sa fie revenirea la "afaceri ca de obicei" in relatiile UE-Rusia.

Ei pledeaza pentru extinderea NATO in Europa de Est si considerarea aderarii Georgiei o prioritate, consolidarea securitatii in Europa Centrala si de Est, infiintarea unor baze militare in regiune, reconsiderarea angajamentelor militare care consolideaza capabilitatile Rusiei - denuntand decizia Frantei de a vinde nave militare de tip Mistral si de a forma 400 de specialisti rusi -, dar si pentru reducerea dependentei energetice a europenilor fata de rusi. In opinia lor, aceste masuri vor contribui la consolidarea pozitiei UE in fata Rusiei si vor "impiedica ca Ucraina sa devina alta Georgie".

Amenintarea Rusiei

Rusia va introduce "masuri de protectie" impotriva Republicii Moldova, Ucrainei si Georgiei daca se va dovedi ca acordurile de asociere pe care aceste tari le vor semna cu Uniunea Europeana vor afecta economia rusa, avertizeaza Ministerul rus de Externe.

Rusia va introduce "masuri de protectie" impotriva Republicii Moldova, Ucrainei si Georgiei daca se va dovedi ca acordurile de asociere pe care aceste tari le vor semna cu Uniunea Europeana vor afecta economia rusa, avertizeaza Ministerul rus de Externe.

"Imediat ce acordurile pe care partenerii nostri din zona de liber-schimb a CSI intentioneaza sa le semneze cu UE vor intra in vigoare, daca vom vedea ca exista efecte negative, vom lua masuri de protectie in conformitate cu reglementarile Organizatiei Mondiale a Comertului", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de AFP.

Republica Moldova, Ucraina si Georgia vor semna vineri acorduri de asociere cu Uniunea Europeana.

"Vrem sa vedem care vor fi consecintele asupra relatiilor noastre comerciale", a adaugat Lavrov.

Discutii intre UE, Rusia si Ucraina sunt programate in iulie, pe tema efectelor semnarii Acordului de asociere. "Suntem pregatiti sa avem consultari in orice format", a dat asigurari Lavrov.