Guvernul olandez a declanșat un plan de acțiune în cazul în care Marea Britanie iese din UE fără un acord, confirmând că a angajat deja 50 de vameși și a aprobat recrutarea și instruirea altor sute de persoane, potrivit unei scrisori transmise parlamentarilor olandezi de către ministrul finanțelor Menno Snel.

Scrisoarea, citată de Sky News, critică "disensiunile din interiorul Partidului Conservator britanic" și "lipsa de claritate" din Marea Britanie în ceea ce privește condițiile în care se va face Brexitul.

În total, 930 de ofițeri vamali vor fi angajați pentru a afce față noilor condiții comerciale care vor apărea între cele două țări, în cazul în care Marea Britanie pleacă din UE fără un acord în privința comerțului.

"Disensiunile din cadrul Partidului Conservator britanic și lipsa de claritate în cee ace privește contribuția britanică după Brexit continuă să împiedice buna desfășurare a negocierilor. Prin urmare, este clar că scenariul potrivit căruia Regatul Unit părăsește UE la 29 martie 2019 fără un acord comercial și fără o perioadă de tranziție este posibil”, a afirmat Snel în scrisoarea trimisă parlamentarilor olandezi.

Londra este încrezătoare în încheierea unui acord

De cealaltă parte, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, şi-a exprimat convingerea că Londra şi Uniunea Europeană vor putea ajunge la un acord asupra ieşirii Marii Britanii din UE, dar a solicitat blocului comunitar să se implice mai mult în eforturile pentru încheierea înţelegerii, potrivit Reuters.

''Transformarea acestuia (a acordului, n.r.) într-un parteneriat economic funcţional va fi un efort comun, la fel cum va fi şi elaborarea mecanismelor de garantare că ambele părţi respectă un comerţ deschis şi concurenţa loială'', a spus Davis potrivit Agerpres.

Parlamentul European pregăteşte în prezent o solicitare privind adoptarea unei poziţii mai flexibile în cadrul viitoarei relaţii post-Brexit cu Londra, o poziţie diferită de cea prezentată până acum de negociatorul-şef al UE pentru Brexit, francezul Michel Barnier.

La finalul lunii ianuarie, ministrul britanic David Davis estima că un acord cu UE privind o perioadă de tranziţie după Brexit ar putea fi convenit 'până la sfârşitul lunii martie' Această perioadă de tranziţie va începe la data oficială a Brexitului, 29 martie 2019, şi ar urma să dureze - din punctul de vedere al Londrei - doi ani, pentru ca în acest timp britanicii să se adapteze noilor reglementări şi împreună cu UE să fixeze cadrul relaţiei lor viitoare.

Uniunea Europeană doreşte însă ca în perioada de tranziţie, pe care ea o consideră ca fiind cuprinsă între data Brexit-ului şi sfârşitul anului 2020, legislaţia europeană să continue să se aplice pentru Marea Britanie, deşi Londra nu ar vrea să accepte obligaţia de a aplica deciziile luate de cele 27 de state membre în respectiva perioadă.

Anterior în cursul acestei luni, Michel Barnier a subliniat că un acord privind perioada de tranziţie “nu este un dat”, el sugerând că diferenţele dintre poziţia UE şi cea a Londrei sunt dificil de depăşit.

Liderii statelor UE au aprobat la summitul lor din decembrie 2017 angajarea a ceea ce în poziţia de negociere a europenilor este considerată a doua fază a negocierilor, respectiv relaţia post-Brexit între Marea Britanie şi UE, după ce s-au înregistrat anumite progrese în cele trei dosare esenţiale pentru europeni - 'factura' Brexit-ului, drepturile cetăţenilor comunitari în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.