In ultimii ani, economii drastice au fost operate in Franta, prin suprimarea a 13.000 de posturi in randul fortelor de securitate interne intre 2007-2013, in Anglia si Tara Galilor, unde efectivele fortelor de politie au fost reduse cu 12% din 2010, sau in Italia, unde intre 2008-2014 au fost inlocuiti doar 20% dintre politistii pensionati, transmite Agerpres.

"Atunci cand se reduc bugetele, masurile cele mai costisitoare, cum sunt cele de supraveghere, sunt adesea primele afectate", subliniaza Jon Moran, profesor la Universitatea Leicester.  

La Bruxelles, in zona vestica din care face parte si cartierul Molenbeek, descris ca un focar jihadist, seful politiei locale, comisarul Johan De Becker, acuza saptamana trecuta un deficit acut de 125 de oameni, atat la "nivelul politiei de cartier, dar si in celulele specializate, precum cea vizand radicalismul".  

"Ca reactie la atentatele de la Paris, vom observa cu siguranta o crestere a mijloacelor serviciilor de securitate si o inversare a tendintei", anticipeaza profesorul Christian Kaunert de la Universitatea Dundee din Scotia.  

Deja, dupa destructurarea unei celule jihadiste la Verviers, in ianuarie, guvernul belgian a revenit asupra proiectelor de economii.

Cu toate acestea, presa scrie ca exista un deficit de cate 100 de persoane in cele doua servicii de informatii belgiene, care, teoretic, ar trebui sa functioneze cu cate 600 de agenti.  

In Marea Britanie, guvernul a anuntat duminica o crestere cu 30% a bugetului pentru contraterorism pana in 2020, prin care va fi finantata in principal suplimentarea cu 1.900 de angajati a efectivelor serviciilor de informatii si de supraveghere.

In Franta, controversa legata de desfiintarea politiei de proximitate, sub presedintia lui Nicolas Sarkozy, reapare cu regularitate, inclusiv in tabara fostului sef de la Elysee.  

Dupa atentatele de la Charlie Hebdo, guvernul socialist a anuntat infiintarea a 1.400 de posturi in Ministerul de Interne, dintre care 1.100 pentru culegerea de informatii, si a 950 in Ministerul de Justitie.

Dupa atacurile de la 13 noiembrie, executivul a declarat ca vor fi create 5.000 de posturi de politisti si jandarmi, 2.500 de locuri in Justitie si 1.000 in serviciul vamal.  

Daca insa recentele atentate ar fi putut fi dejucate cu mijloace suplimentare, este imposibil de afirmat cu certitudine, sustin expertii consultati.  

"Daca un stat are o politica externa care il plaseaza in prima linie a luptei impotriva jihadismului, teroristii vor face cu siguranta din el o tinta, indiferent de nivelul de finantare a serviciilor de securitate si politiei",  este de parere profesorul Jan Moran.