”Mă felicit că Regatul Unit a prezentat propuneri foarte apropiate de exigenţele celor 27 de state membre UE (...) pentru a se ajunge la un acord” asupra primei părţi a negocierilor, a declarat comisarul irlandez însărcinat cu Agricultura şi Dezvoltarea Rurală Phil Hogan.

Potrivit The Daily Telegraph şi The Financial Times (FT), Executivul britanic ar fi căzut de acord cu Cei 27 asupra unui mod de calcul care ar conduce la plata unei sume între 45 şi 55 de miliarde de euro.

Guvernul britanic a dezminţit că s-a ajuns la un acord asupra sumei facturii pe care o are de achitat Regatul Unit la părăsirea Uniunii Europene, catalogând drept ”specualţii” sumele avansate.

”Echipa noastră de negociatori se află în prezent la Bruxelles pentru a discuta despre Brexit”, a declarat în faţa deputaţilor Elizabeth Truss, secretara şefă a Trezoreriei. ”Ar fi complet incorect să depăşim aceste discuţii comentând specuaţii despre un acord financiar”.

Negociatorul şef al Brexitului din partea UE Michel Barnier a dezminţit, de asemenea, miercuri, un acord, însă a declarat că speră la un acord ”săptămâna viitoare”.

Anumiţi analişti apreciază că Londra ar putea să nu fie niciodată transparentă cu privire la sumă, cu scopul de a evita să se expună criticilor pe această subiect, foarte sensibil pe plan intern.

Suma a provocat furia clasei politice britanice

Într-un editorial publicat în The Daily Telegraph, Nigel Farage, eurodeputat şi fostul lider al partidului eurosceptic Ukip a catalogat drept ”inacceptabil” un asemenea acord.

”Să te înţelegi asupra unei sume atât de importante doar în schimbul promisiunii unui acord convenabil asupra viitoarei noastre relaţii comerciale este o adevărată trădare”, a apreciat el.

De cealaltă parte a spectrului politic, liderul Partidului Liberal Democrat, o formaţiune care se opune aprig Brexitului, a subliniat dubla pierdere suferită de Regatul Unit, care trebuie să plătească ”un tribut greu” pentru a părăsi instituţia ”de care a beneficiat de decenii”.

Formaţiunea şi-a reiterat cererea de organizare a unui al doilea referendum, pentru ca britanicii să se pronunţe asupra acordului final.

Deputatu laburist Chuka Umunna, un proeuropean, a apreciat, pe postul BBC 4, că sumele citate în presă constituie ”simbolul evident al imposibilităţii pronunţării Brexitului în condiţiile care au fost prezentate poporului britanic”.

Frontiera irlandeză, cel mai fierbinte punct al negocierilor

Una dintre rarele reacţii pozitive au avut-o pieţele financiare. Lira sterlină a atins miercuri dimineaţa cel mai ridicat nivel din ultimele două luni în faţa dolarului american, un semn că investitorii aşteaptă cu nerăbdare ca negocierile să intre în sfârşit într-o nouă fază.

Un asemenea acord ar reprezenta într-adevăr un progres foarte important în negocierile dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană, lansate în iunie, în contextul în care Cei 27 au făcut din încheierea socotelilor una dintre cele trei condiţii prealabile deschiderii negocierilor cu privire la viitoarea relaţie între UE şi Londra.

Odată ce problema financiară va fi soluţionată, ”progrese suficiente” trebuie să fie realizate, în continuare, în alte două subiecte, potrivit exigenţelor Bruxellesului, şi anume problema drepturilor europenilor care trăiesc în regat după Brexit şi consecinţa divorţului asupra frontierei între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, care pare de-acum să fie cea mai fierbinte.

În legătură cu această ultimă problemă, ”cred că vom vedea mişcări în zilele următoare”, a avansat Phil Hogan, arătându-se optimist.

Cei 27 urmează să anunţe la summitul prevăzut pe 14 şi 15 decembrie, în capitala belgiană, dacă acceptă să deschidă a doua fază a negocierilor, a cărei deschidere regatul abia o aşteaptă.

La 24 noiembrie, preşedintele Consiliului European Donald Tusk i-a dat termen zece zile premierului britanic Theresa may să ”constate progrese din partea regatului Unit în toate subiectele”.

Cei doi lideri urmează să se întâlnească pe 4 decembrie la o cină pentru a face bilanţul.