Moneda turcească s-a depreciat semnificativ în ultimii doi ani, evoluţia negativă fiind amplificată recent de implicarea Ankarei într-o serie de conflicte geopolitice care le includ pe cele din Libia, Nagorno-Karabah, disputa privind resursele naturale din estul Mediteranei şi achiziţia de sisteme de apărare ruseşti S-400.

Miercuri, Washingtonul a criticat dur informaţiile că Turcia se pregăteşte să testeze sistemul de apărare S-400 cumpărat din Rusia, în pofida opoziţiei americane şi a restul ţărilor aliate din cadrul NATO.

Ministerul turc al Apărării nu a comentat informaţiile, dar reacţia SUA a fost promptă.

”Suntem profund îngrijoraţi de informaţiile că Turcia îşi continuă eforturile de a pune în funcţiune S-400. Continuăm să subliniem la cel mai înalt nivel că tranzacţia referitoare la S-400 rămâne un obstacol major în relaţia bilaterală şi cea din cadrul NATO, precum şi un risc pentru posibile...sancţiuni”, a arătat Departamentul de Stat, potrivit News.ro.

Geopolitica este doar o parte din poveste, a spus Erik Meyersson, economist senior la Handelsbanken Macro Research în Stockholm.

”Problemele financiare ale Turciei sunt mai profunde şi au legătură cu schimbările din instituţiile politice, cu alte cuvinte cu măsura în care Turcia devine o ţară mai autoritaristă”, a declarat Meyersson pentru CNBC.

Acest lucru s-a manifestat sub forma unei intervenţii mai mari în politica băncii centrale din partea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi independenţa mai scăzută a instituţiilor financiare în general, care au influenţat puternic încrederea investitorilor.

Banca centrală a Turciei a surprins totuşi investitorii, majorând principala rată a dobânzii de la 8,25% la 10,25%, contrar apelurilor preşedintelui de a menţine dobânzile la un nivel scăzut.