Plăţile în numerar au reprezentat în 2016 aproximativ 79% din plăţile efectuate în zona euro, se arată în studiu.

În plus, aproape un sfert dintre persoanele participante la acercetare au declarat că păstrează o parte din bani în casă, din precauţie, iar 20% au spus că au deţinut o bancnotă de valoare mare, de 200 de euro sau de 500 de euro, cu un an înainte de efectuarea studiului.

Rezultatul sondajului pune sub semnl întrebării percepţia că numerarul este înlocuit rapid de alte forme de plată”, potrivit BCE, scrie News.ro.

Situaţia diferă în rândul celor 19 state membre ale zonei euro.

Plăţile în numerar domină în sudul Europei, în Germania, Austria şi Slovenia, unde reprezintă 80% din totalul tranzacţiilor efectuate la punctele de vânzare. Ponderea plăţilor în numerar scade la 45%-54% în Olanda, Estonia şi Finlanda.

Cercetarea mai arată că mulţi oameni nu îşi cunosc cu adevărat propriile obiceiuri de plată. Întrebaţi cum preferă să plătească, o mare parte dintre respondenţi au spus că preferă plăţile cu cardul, nu în numerar. Asta pentru că aproape două treimi dintre tranzacţii sunt de sub 15 euro. Cumpărarea de cafea şi de bilete de loterie nu rămân atât de mult în memorie ca achiziţia, de exemplu, a unei perechi de pantofi.

Majoritatea oamenilor tind să ţină minte doar plăţile de valoare mai mare, pe care le fac mai rar, şi tind să uite cât de des fac plăţi mici, zilnice.

Experienţa unora dintre ţări arată cum se pot schimba lucrurile. În timp ce plăţile cu carduri contactless au reprezentat în 2016 numai 1% din plăţile efectuate în zona euro, ponderea este de aproape 10% în Olanda.

Autorii studiului spun că valoarea mică a plăţilor contactless – 81% din tranzacţii sunt de sub 25 de euro, dau tehnologiei un mare potenţial. Acest fapt poate avea un impact semnificativ asupra utlmizării numerarului în plăţile de valoare mică.

Prima țară din lume care ar putea renunța definitiv la cash în următorii 5 ani

Suedia, pe de altă parte, ar putea fi prima țară din lume care renunță definitiv la banii cash, în favoarea plăților mobile și a cardurilor. Iar acest lucru ar putea să se întâmple până în 2023, în codițiile în care plata pentru 4 din 5 produse achiziţionate în Suedia se face cu cardul.

Țara scandinavă mai folosește banii lichizi în doar 18% din tranzacții. Experții estimează că este o chestiune de câțiva ani până când Sedia nu va mai folosi cash deloc.

De altfel, Suedia va fi complet digitalizată până în 2023, sunt de părere cercetătorii Niklas Arvidsson de la Universitatea Tehnică Regală din Stockholm și Jonas Hedman de la Academia de Studii Economice din Copenhaga.

Alte studii arată că, până în 2025, în Suedia nu se vor mai folosi deloc banii fizici. În prezent, 97% dintre retaileri încă acceptă plăți cash, însă doar 18% din tranzacții se mai fac cu bani lichizi.

Interesant este că plățile mobile nu au reușit deocamdată să intre în obișnuința suedezilor, doar 0,4% din plăți fiind făcute prin intermediul aplicațiilor. Cardurile de credit și de debit sunt însă la putere.

Băncile sunt și ele responsabile pentru această schimbare în comportamentul consumatorilor, împingându-i pe aceștia să renunțe la cash, de teama jafurilor.

Suedia a fost prima ţară din Europa care a introdus în circulaţie bancnotele, în 1661. Acum abia le mai foloseşte.

Pe de altă parte, banca centrală a Suediei, Riksbank, analizează posibilitatea emiterii unei monede digitale denumite "e-krona" în decursul următorilor ani, în condiţiile în care tranzacţiile cu numerar sunt în scădere, anunţa, anul trecut, viceguvernatorul Riksbank, Cecilia Skingsley.