"La Adunarea Generală anuală a Acţionarilor din urmă cu trei ani estimam că până în 2035 cererea Europei pentru importuri suplimentare de gaze ar putea ajunge la 150 de miliarde de metri cubi. În prezent vedem cum numai în ultimii trei ani importurile Europei au crescut deja cu 67 de miliarde metri cubi. Ne aşteptăm ca aceste tendinţe să continue astfel încât să fie depăşite prognozele", a spus Miller, potrivit Agerpres.

Şeful Gazprom a adăugat că principalii factori care stau la baza cererii de gaze a Europei sunt scăderea producţiei interne, reducerea producţiei de electricitate care provine de la centralele nucleare şi scăderea rolului cărbunelui în sectorul energiei. În acest context, Miller a subliniat că producţia internă de gaze naturale a ţărilor europene asigură mai puţin de 50% din consum.

Citește și: Prețul gazelor românești, record istoric pe bursă în mai, după aplicarea OUG 114/2018

"Cererea pentru gaze naturale importate este în creştere în Europa. Pe parcursul ultimilor şase ani, importurile de gaze au crescut, în medie, cu 4% pe an. Iar în 2018 ţările europene au importat 326 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu 4,8% mai mult decât în 2017", a precizat Miller la Adunarea Generală anuală a Acţionarilor Gazprom.

Prezent la aceeaşi reuniune, un director general adjunct de la grupul rus, Vitaly Markelov a spus că producţia de gaze naturale realizată în 2019 de Gazprom ar urma să fie mai mare decât prognoza actuală de 495 miliarde metri cubi. Markelov a anunţat că, de la începutul anului şi până la data de 28 iunie, Gazprom a produs 252,6 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 7,6 miliarde metri cubi mai mult decât estima la începutul anului.

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

În 2018, Gazprom şi-a majorat cota pe piaţa de gaze naturale din Europa, până la 36,7%, de la 34,7% în 2017, în pofida tensiunilor diplomatice şi a dorinţei Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa de Rusia.

Cum încearcă UE să scape de dependența față de Rusia

În ultimii ani, statele europene gândesc surse alternative la gazele care vin din Rusia, pe de o parte din cauza conflictului cu Ucraina, care a întrerupt de câteva ori fluxurile către Europa, iar pe de altă parte, pentru a scăpa de dependența de o singura sursă.

Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Accesarea resurselor din Marea Neagră ar putea diversifica sursele de aprovizionare din regiune şi ar aduce guvernului României venituri de 26 de miliarde dolari până în 2040. Din cauza legislației adoptate recent la București (OUG 114/2018), exploatarea rezervelor din Marea Neagră a fost pusă sub semnul întrebării, însă.


Pe lângă încercările de a exploata alte zăcăminte de gaze pe continent (inclusiv în România), Uniunea Europeană a devenit, în ultimul an, importator de gaze din Statele Unite. Astfel, UE va încerca să îşi majoreze importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA până la opt miliarde metri cubi pe an în 2023, mai mult decât dublu comparativ cu nivelul din 2018.

În luna iulie 2018, preşedintele SUA, Donald Trump, a convenit cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker să nu impună tarife vamale suplimentare pentru autoturismele din UE, în condiţiile în care cele două părţi încearcă să îşi îmbunătăţească relaţiile economice, inclusiv prin creşterea importurilor de GNL din SUA.

Datele publicate recent de Comisia Europeană arată că în cele nouă luni care au trecut de la acordul din luna iulie 2018, importurile Uniunii Europene de gaze natural lichefiate din SUA au crescut cu 272% în ritm anual până la 10,4 miliarde metri cubi. Şi mai important, în luna martie 2019 aceste importuri au atins valoarea record de 1,4 miliarde metri cubi.

"Uniunea Europeană este gata să faciliteze mai multe importuri de gaze naturale lichefiate din SUA, dacă condiţiile de piaţă sunt adecvate iar preţurile sunt competitive", a informat Executivul comunitar, potrivit Agerpres.

Uniunea Europeană dispune de capacităţi de import de gaze naturale lichefiate şi având în vedere importanţa lor strategică actualele capacităţi sunt extinse şi sunt construite noi capacităţi. Recent a fost semnat un acord între guvernul polonez şi firma Polskie LNG pentru extinderea terminalului de la Swinoujscie.

UE a investit deja 128 milioane de euro în acest terminal, sumă care se adaugă celor 224 milioane de euro investite în precedenta perioadă de finanţare. De asemenea, în luna ianuarie a acestui an a fost luată decizia finală de investiţii în terminalul GNL de pe insula Krk din Croaţia. UE a contribuit cu o sumă totală de 124 milioane euro la acest proiect.

Cu toate acestea, Germania, cea mai mare putere a Europei, finanțează construcția de gazoducte care să transporte gazele din Rusia spre Berlin, în încercarea de a cumpăra mai mult de la Moscova, proiect pe care unele state UE, inclusiv România, nu îl văd cu ochi buni.