Statele din Uniunea Europeana continua sa fie destinatia favorita a investitorilor chinezi. Chiar daca dezechilibrele se extind, investitorii din China au cheltuit anul trecut de patru ori mai mult pe achizitii in UE decat au investit europenii in statul asiatic.

Studiul companiei de cercetare Rhodium Group si al Mercator Institute for China Studies estimeaza ca investitiile chineze directe in UE au urcat anul trecut cu 76%, la 35,1 miliarde de euro (36,9 miliarde de dolari), in timp ce europenii au investit in a doua economie mondiala doar 7,7 miliarde de euro. 

Majorarea semnificativa a investitiilor chineze in 2016 i-a determinat pe oficialii de la Beijing sa incerce sa atenueze ritmul iesirilor de capital, se arata in raport.

Incetinirea economiei chineze este cauzata si de obstacolele cu care se confrunta companiile care vor sa obtina acces pe pietele Chinei si a ezitarilor unor companii europene in privinta investitiilor in statul asiatic, considera autorii raportului.

Singurul mod de a asigura comunitatea europeana de afaceri, liderii guvernelor si opinia publica sa salute si in continuare cresterea investitiilor chineze in Europa este inregistrarea unor progrese reale in adoptarea reformelor, care sa sporeasca rolul pietelor si sa asigure conditii concurentiale echitabile pentru firmele straine din China, se arata in raport.

Ministrul chinez al Comertului, Gao Hucheng, a estimat luna trecuta ca investitiile non-financiare chineze peste hotare (ODI) se vor situa la nivelul record de 1.120 de miliarde de yuani (161,19 miliarde de dolari), iar investitiile straine directe (FDI) in statul asiatic vor totaliza 785 de miliarde de yuani in 2016.

Guvernul de la Beijing va promova in 2017 o dezvoltare ordonata si viabila a investitiilor din afara tarii, a declarat Gao.

In noiembrie, investitiile chineze peste hotare au urcat cu 76,5%, comparativ cu perioada similara din 2015, iar in primele 11 luni din acest an au crescut cu 53,3%, firmele locale continuand sa investeasca in afara tarii, pe fondul incetinirii economiei si a deprecierii yuanului.

Separat, pe microblogul sau, Ministerul Comertului a informat ca in 2017 China va reduce semnificativ restrictiile privind accesul investitiilor straine, deschizand sectoare unde companiile straine au puternice interese de afaceri si riscurile sunt sub control.

Nu au fost date detalii privind posibilele restrictii care vor fi ridicate.

Pe baza estimarilor ministrului Comertului, nivelul investitiilor non-financiare chineze peste hotare il va depasi in 2016 pe cel al investitiilor straine directe in China cu 335 de miliarde de yuani, pe fondul temerilor privind iesirile de capital.

Pentru 2015, Ministerul Comertului a raportat investitiile non-financiare chineze peste hotare in valoare de 735,1 miliarde de yuani si FDI de 781,4 miliarde de yuani.

In 2017, dificultatile inregistrate in mentinerea unui flux stabil de investitii straine in China vor creste, a avertizat Gao.

Acesta a adaugat ca autoritatile de la Beijing vor intari si mai mult competitivitatea comertului exterior si vor consolida evolutii foarte bune din ultimele luni.

Planurile Chinei in Europa

China a infiintat un fond de investitii de zece miliarde de euro (11,15 miliarde de dolari) pentru a finanta proiecte in Europa Centrala si de Est (CEE), anunta, in noiembrie, Banca Industriala si Comerciala a Chinei, cea mai mare banca din statul asiatic..

Fondul China-CEE va fi condus de Sino-CEE Financial Holdings Ltd, o companie infiintata anul acesta de Industrial and Commercial Bank of China (ICBC). De asemenea, China Life Insurance si Fosun Group sunt implicate in gestionarea entitatii.

Fondul spera sa obtina 50 de miliarde de euro pentru finantarea proiectelor in domeniul infrastructurii, produse de inalta tehnologie si bunuri de consum. Desi fondul se axeaza pe statele din CEE, ar putea fi extins si spre restul Europei si alte regiuni, daca aceste lucru este important pentru cooperarea dintre China si Europa Centrala si de Est, se arata in comunicatul Industrial and Commercial Bank of China.

Europa Centrala si de Est este parte a proiectului "Drumul Matasii", prin care autoritatile de la Beijing spera sa obtina acces la noi piete de export pentru companiile chineze. China vrea sa creeze o ruta comerciala moderna, cunoscuta sub numele de "Drumul Matasii", prezentata ca un proiect de strategie nationala.

Vor fi adoptate politici speciale menite sa incurajeze creditorii chinezi sa finanteze proiectele de infrastructura din tarile aflate pe traseul care leaga Europa de China, iar companiile chineze vor investi in aceste state.

Va fi construita o retea de autostrazi, cai ferate, conducte de transport a gazelor naturale si titeiului, retele de Internet, legaturi maritime intre centrul, vestul si sudul Asiei, pana in Grecia, Rusia si Oman, sporind legaturile Chinei cu Europa si Africa.