Afirmând că se aşteaptă la discuţii "foarte constructive" în timpul summit-ului G7 de la Biarritz, el le-a spus jurnaliştilor că se gândeşte la represalii în urma unei taxe a Franţei aplicată giganţilor americani din sectorul high-tech.

"Nu-mi place ce a făcut Franţa", a spus el. "Nu vreau ca Franţa să impună taxe companiilor noastre. Este foarte nedrept. Dacă o vor face, noi vom impune tarife vamale pe vinurile lor. Tarife aşa cum n-au mai văzut niciodată", a adăugat el, precizând că are "relaţii foarte bune" cu omologul fancez Emmanuel Macron.

Summitul G7 reuneşte şefi de stat şi de guvern din şapte ţări, cele mai industrializate: Germania, Canada, Statel Unite, Franţa, italia, Japonia şi Regatul Unit.

În timpul întâlnirii din 2018, în Quebec, Donald Trump a provocat discuţii după ce l-a caracterizat pe premierul canadian Justin Trudeau drept "necinstit" şi a refuzat să semneze să semneze declaraţia finală de la summit.

Miliardarul republican a spus că a programat întâlniri tête-à-tête cu cei mai mulţi dintre participanţii la G7 începând cu Emmanuel Macron cu care are multe dezacorduri, de la Iran şi climat, până la taxarea giganţilor din industria IT.

Întâlnirea dintre Trump, partizan al Brexitului fără acord, ci'u noul premier britanic Boris Johnson va fi de asemenea în atenţie.

Preşedintele american a răspuns vineri tarifelor anunţate de China pentru importuri din SUA de 75 de miliarde de dolari cu tarife suplimentare de 5% pentru produse chinezeşti în valoare de 550 de miliarde de dolari. Măsura a fost anunţată de Trump pe Twitter la câteva ore de la dezvăluirea de către China a tarifelor de retorsiune, de 5%-10% impuse bunurilor americane. Tot vineri, preşedintele american a cerut companiilor americane să îşi transfere operaţiunile din China.

De ce s-a supărat Donald Trump

Parlamentul francez a adoptat, în iulie, un proiect de lege privind introducerea unei taxe pentru serviciile digitale, ignorând ameninţările cu represalii formulate de preşedintele american Donald Trump.

Franţa este primul stat din Uniunea Europeană care introduce o astfel taxă, după eşecul introducerii la nivel european a unei 'taxe Gafa' (Google, Amazon, Facebook, Apple), care să vizeze giganţii din domeniul digital.

Taxa de 3% pe cifra de afaceri se va aplica retroactiv, de la 1 ianuarie 2019, societăţilor care realizează o cifră de afaceri din activităţile lor digitale de 750 milioane euro la nivel mondial şi de peste 25 milioane euro pe teritoriul francez.

Aproximativ 30 de societăţi ar urma să fie afectate de noua taxă. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă, majoritatea companiilor vizate sunt americane - Google, Amazon, Facebook şi Apple - dar există şi companii europene care intră în câmpul de aplicare precum Zalando şi Axel Springer precum şi compania franceză Criteo.

Imediat după adoptarea legii, Donald Trump a ordonat administraţiei sale să demareze o anchetă asupra proiectului de taxă franceză, un proces care s-ar putea finaliza prin introducerea de către SUA a unor tarife vamale pentru produsele franceze sau alte măsuri de represalii comerciale.

Într-o declaraţie făcută chiar înaintea votului din Senat, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, a apreciat că Parisul şi Washingtonul ar trebui să îşi soluţioneze divergenţele cu privire la acest dosar "altfel decât prin ameninţări".

"Franţa este un stat suveran şi decide în mod suveran dispoziţiile sale fiscale şi va continua să facă acest lucru", a indicat Bruno Le Maire, subliniind că proiectul de taxă francez vizând 'Gafa' nu face decât să restabilească justiţia fiscală având în vedere impozitele mici care sunt plătite în prezent de giganţii Internetului pentru activităţile lor europene.

De asemenea, Bruno Le Maire a subliniat că Franţa va renunţa la propria sa taxă imediat ce se va ajunge la o soluţie internaţională la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) cu privire la taxarea companiilor din sectorul digital. Negocierile în cadrul OECD cu privire la acest dosar, care au fost blocate de mai mulţi ani de SUA, au fost reluate la începutul anului în speranţa că se va ajunge la un acord în 2020.