Vestea ar fi fost excelentă, dacă ar fi fost reală. Numai că nu este, iar site-ul newsnowfinland.fi explică cum s-a rostogolit acest fake news în presa internațională.

Știrea, potrivit căreia Marin a luat sau umează să ia această decizie începând din acest an, a apărut în The Guardian, Daily Mail, The Independent, The Sun și pe site-ul portului de televiziune britanic ITV, de unde, în interval de 12 ore, a fost preluată de publicații din Irlanda, Australia, India și SUA.

Însă newsnowfinland.fi explică nu numai că o astfel de propunere nu este inclusă pe lista de proiecte a Guvernului finlandez, ci și că această propunere nu a fost făcută niciodată.

De unde a plecat informația?

În august 2019, liderii liderii social-democrați din Finlanda s-au adunat la Turku, pentru a celebra aniversarea de 120 de ani a patidului. La această întâlnire, Sanna Marin, care atunci era ministrul Trasporturilor, a spus într-o discuție cu colegii de partid că Finalnda ar putea beneficia de o productivitate mai mare de pe urma angajaților dacă aceștia ar lucra fie patru zile pe săptămână, fie șase ore pe zi (dar nu ambele variante în același timp).

Marin a și scris un mesaj pe Twitter la acea vreme, susținând că unul dintre obiectivele partidului este acela de a scurta timpul de lucru, însă această măsură nu a fost niciodată o propunere oficială a Guvernului.

Presa finlandeză a publicat informația la acea dată, dar nu i-a acordat o atenție specială. La patru luni după evenimentul de la Turku, pe 16 decembrie 2019, publicația austriacă Kontrast a reluat declarația din august, în contextul în care Sanna Marin fusese numită premierul Finlandei, declarație care era în principiu corectă.

Mai departe, în 2 ianuarie, publicația belgiană New Europe a publicat un articol cu titlul ”Premierul finalndez vrea să instituie săptămâna de lucru de patru zile și ziua de șase ore”, titlu care dă impresia că premierul a făcut deja o propunere în acest sens, ceea ce este fals. (Ulterior, publicația a revenit asupra titlului și a textului, inducând ideea că este posibil ca această decizie să fie luată, pe baza declarațiilor Sannei Marin din august.)

De aici, informația a fost preluată mai întâi de presa din Marea Britanie, care adaugă declarații ale Sannei Marin, potrivit cărora oamenii ar trebui să petreacă mai mult timp alături de familii, declarații făcute, însă în contexte și la date diferite. De aici, știrea scurtării timpului de lucru în Finlanda s-a răspândit și pe alte continente.

Și totuși, ce șanse sunt să se scurteze timpul de lucru pentru angajați. Experimentul Göteborg

Discuția despre scurtarea timpului de lucru pentru angajați – fie prin reducerea săptămânii la patru zile, fie a zile de lucru la șase ore, a apărut acum câțiva ani, în contextul în care mai multe companii au arătat că, paradoxal, productivitatea angajaților crește dacă muncesc mai puțin.

Ziua de lucru de șase ore a fost deja experimentată cu succes în țata vecină, Suedia. În 2015, Göteborg – al doilea cel mai mare oraș al țării, a redus ziua de lucru la șase ore, în cazul angajaților de la azilele de bătrâni și din spitalul municipal, păstrând același nivel al salariului. Doi ani mai târziu, rezultatul a fost că angajații erau mai fericiți, mai sănătoși și mai productivi.

Odată cu reducerea numărului de ore lucrate, serviciile au fost extinse, iar pacienții au fost mai mulțumiți. Iar costurile au rămas relativ stabile: deși au fost angajați mai mulți oameni, aceștia au plătit mai multe taxe și impozite. Totodată, angajații au cerut mai puține zile de concediu medical, s-au înregistrat mai puține pensionări pe caz de boală și s-a micșorat numărul de șomeri.

Industria IT suedeză, deschizătoare de drumuri

În industria IT din Suedia, angajații lucrează șase ore pe zi de mai mulți ani. Toyota a fost prima companie care a decis încă din 2003 scurtarea zile de lucru, cu păstrarea nivelului salarial.

În consecință, nu numai că angajații Toyota au fost mai satisfăcuți și mai motivați, dar productivitatea lor a crescut, ceea ce s-a văzut în profiturile companiei. Cum au reușit să mărească productivitatea într-un timp de lucru mai scurt? În primul rând, au eliminat sau scurtat ședințele lungi în care se pierdea mult timp și le-au făcut mai eficiente, apoi au redus timpul petrecut pe rețelele sociale sau navigând pe internet.

Astfel, angajații vin la serciviu mai odihniți și mai concentrați pe ceea ce au de făcut. Apoi merg acasă, unde au suficient timp să-și petreacă după-amiezele alături de familie, prieteni sau bucurându-se de hobby-urile lor. Iar câștigătorii sunt de ambele părți.

Economii de peste 100 mld. lire sterline pe an, în Marea Britanie

Un studiu efectuat de facultatea britanică de administrare a afacerilor Henley Business School arată că introducerea săptămânii de lucru de patru zile în loc de cinci ar putea ajuta companiile din Marea Britanie să economisească peste 100 de miliarde de lire sterline pe an.

Principala concluzie a fost că reducerea numărului de zile lucrătoare la patru şi plata salariului întreg poate conduce la creşterea productivităţii şi ar îmbunătăţi sănătatea fizică şi psihică a angajaţilor. Totodată, reducerea săptămânii de lucru ar îmbunătăţi calitatea mediului înconjurător.

Majoritatea companiilor care au adoptat deja săptămâna de lucru cu patru zile au declarat că au observat o îmbunătăţire a productivităţii şi creşterea calităţii vieţii angajaţilor. Două treimi dintre angajatori au susţinut că trecerea la săptămâna de lucru de patru zile i-a ajutat să atragă şi să menţină personalul.

Cei mai mulţi angajaţi s-au arătat încântaţi de reducerea săptămânii de lucru la patru zile, au notat autorii studiului care au efectuat un sondaj în rândul muncitorilor din peste 250 de companii unde a fost implementată deja această măsură.