Lira turcească a pierdut vineri 17% din valoare în fața dolarului, aceasta fiind cea mai mare scădere de la criza bancară din 2001, și a pierdut în total aproape 30% de când președintele RecepTayyip Erdogan a câștigat un nou mandat, la sfârșitul lunii iunie, scrie Bloomberg.

Pe mărură ce lira turcească pierde din valoare, costurile la care se cumpără valuta au explodat. Diferențele dintre prețul pe care dealerii îl cer și sunt dispuși să îl ofere pentru lira turcească sunt mai mari decât în perioada de apogeu a crizei financare din 2008, imediat după falimentul Lehman Brothes.

Deși nu a ajuns la recordurile din 2015, lichiditatea scăzută generează o piață financiară disfuncțională, care ar putea trimite unde de șoc înclusiv pe bursele din Europa.

O piață financiară slabă scumpește banii pe care Turcia îi împrumută pentru ca statul să funcționeze, ceea ce alimentează riscul de default al țării, care ar putea fi unul asemătător cu cel al Greciei.

În lipsa surselor interne de finanțare, Turcia este nevoită să se împrumute de la ivestituri străini pentru a-și acoperi chetuielile. Golul de finanțare cu care se confrută acum Turcia este asemănător crizei valutelor din Asia, de la sfârșitul anilor ’90, și cu criza datoriilor din America Latină, din anii ’80, potrivit unei analize Goldman Sachs Group Inc.

Citește și: Erdogan le-a cerut turcilor să îşi vândă aurul şi dolarii americani în sprijinul monedei ţării

Banca Turciei a pornit tiparnița

Deprecierea lirei turceşti s-a oprit luni dimineaţă, după ce în cursul nopţii înregistrase un minim istoric de 7,24 lire/dolar, în urma angajamentului Băncii Centrale a Turciei de a furniza "toate lichidităţile" necesare băncilor şi a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii în valută şi monedă locală pentru băncile turceşti, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Instituţia a dat asigurări că va adopta toate măsurile necesare pentru a menţine stabilitatea financiară, după ce vineri lira turcească a atins un minim istoric, de şase lire pentru un dolar.

În tranzacţiile din regiunea Asia Pacific, moneda turcească s-a depreciat luni dimineaţă la un minim istoric de 7,24 lire/USD, apoi s-a apreciat la 6,4 dar a revenit la 6,92 lire/dolar. Fluctuaţiile au fost provocate de anunţul Băncii Centrale şi de afirmaţia ministrului turc de Finanţe, Berat Albayrak, referitoare la adoptarea unui plan pentru bănci şi pentru economie.

De la începutul anului şi până în prezent, lira turcească a pierdut peste 40% din valoare, în principal din cauza temerilor privind influenţa preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, cererilor sale repetate de scădere a ratelor dobânzilor şi a înrăutăţirii legăturilor cu SUA.

Declinul lirei turceşti a afectat luni dimineaţă şi pieţele bursiere din Asia, a majorat cererea pentru dolari, franci elveţieni şi yeni, şi a dus la deprecierea randului din Africa de Sud.

"Acesta este semnul unui atac clar, a unei provocări", a afirmat ministrul turc de Finanţe, Berat Albayrak.

Autoritatea de supraveghere bancară din Turcia (BDDK) a informat luni că va limita tranzacţiile swap, spot şi forward dintre băncile locale şi investitorii străini la 50% din capitalul băncii.

Într-un interviu acordat publicaţiei Hurriyet, ministrul turc de Finanţe, Berat Albayrak, a anunţat că este pregătit un plan pentru bănci şi pentru economie, inclusiv pentru IMM-uri, care sunt cele mai afectate de fluctuaţiile de curs valutar.

"Planul nostru de acţiune şi toate măsurile sunt pregătite", a declarat Berat Albayrak, fără a furniza detalii suplimentare.

De ce s-a prăbușit lira turcească

Prăbușirea lire turcești vine pe fondul creșterii temerilor privind creşterea influenţei preşedintelui Tayyip Erdogan asupra politicii monetare şi a tensiunilor geopolitice. SUA şi Turcia, doi aliaţi din NATO, trec de mai multe zile prin cea mai gravă din ultimele decenii criză din relaţiile lor.

Săptămâna trecută, Washingtonul a iniţiat sancţiuni împotriva a doi miniştri turci, iar Ankara a reacţionat prin măsuri similare. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a cerut turcilor să îşi vândă aurul şi dolarii americani în sprijinul monedei ţării, care s-a prăbușit, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat dublarea taxelor pentru importurile de metale din Turcia.

Analiştii atrag de mai multe luni atenţia asupra riscurilor la adresa economiei turceşti, confruntată cu o inflaţie de două cifre şi un deficit mare de cont curent în pofida unei creşteri economice solide. În luna iunie, rata anuală a inflaţiei în Turcia a atins 15,39%, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2003.

Băncile europene, direct afectate de criza de la Ankara

În acest context, noua agenţie de supervizare bancară (SSM) din cadrul BCE a sporit supravegerea privind expunerea unora dintre cele mai mari bănci din zona euro - BBVA, UniCredit şi BNP Paribas - la Turcia, au declarat pentru Financial Times (FT) surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În urma deprecierii lirei turceşti, SSM a început în ultimele luni să urmărească atent legăturile creditorilor europeni cu Turcia, dar situaţia nu a ajuns într-un punct critic. Sunt expuse în special grupurile bancare BBVA (Spania), UniCredit (Italia) şi BNP Paribas (Franţa), toate cu operaţiuni semnificative pe piaţa turcească, susţin sursele.

Acţiunile băncilor europene sunt sub presiune, indicele Euro Stoxx Banks înregistra vineri dimineaţă un declin de 0,5%, în timp ce titlurile BBVA au scăzut cu 4%, ale UniCredit cu 2,3% şi ale BNP Paribas cu 1,2%.

BCE este îngrijorată că debitorii din Turcia, afectaţi de deprecierea semnificativă a lirei, ar putea să nu-şi mai poată achita creditele în valută, care constituie aproximativ 40% din activele sectorului bancar turcesc.