Este cel sever declin de când se publică aceste date, în 1995.

Comparativ cu primul trimestru din 2019, economia zonei euro şi cea a UE s-au contractat în perioada ianuarie-martie 2020 cu 3,3% şi, respectiv, 2,7%.

În ultimul trimestru din 2019 se înregistrase un avans anual de 1% în zona euro şi de 1,3% în UE.

Conform Eurostat, în perioada ianuarie -martie 2020, s-a înregistrat cea mai mare scădere anuală după cea din trimestrul trei din 2009, atât în zona euro cât şi în UE.

Rezultatele sondajului lunar realizat de compania de analize financiare Markit arată că Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie, a scăzut la 44,5 puncte în martie, de la 49,2 puncte în februarie, potrivit estimării finale publicate recent de Institutul Markit, cu sediul la Londra.

Este cel mai scăzut nivel de la mijlocul lui 2012, perioada de vârf a crizei datoriilor suverane din zona euro. Analiştii se aşteptau ca indicele să se situeze la nivelul de 44,8 puncte.

Activitatea sectorului industrial din zona euro "s-a prăbuşit" în martie, din cauza fracturării lanţurilor globale de aprovizionare, ca urmare a măsurilor de izolare adoptate la nivel global pentru a stopa extinderea pandemiei de coronavirus.

Şi cererea este profund afectată, indicele pentru comenzi noi este la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani. El a scăzut la 37,5 puncte în martie, de la 49,4 puncte în februarie, cel mai semnificativ declin lunar din istoria studiului.

Reculul puternic al indicatorului PMI se explică prin "măsurile excepţionale adoptate de diferite ţări pentru a frâna propagarea coronavirusului, care au perturbat puternic activitatea companiilor", a explicat Markit.

Analiştii de la Markit au estimat recent că scăderea activităţii economice în zona euro în luna martie prefigurează o scădere de aproximativ 2% a Produsului Intern Brut în primul trimestru, iar această tendinţă de contractare puternică a economiei se va accentua în lunile următoare când ar urma să fie adoptate măsuri din ce în ce mai drastice destinate combaterii crizei sanitare.

FMI: O recesiune profundă în Europa este inevitabilă

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat recentcă o "recesiune profundă" în 2020 pe continentul european este o "concluzie inevitabilă", având în vedere gravele consecinţe economice ale pandemiei de coronavirus.

"În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual", a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

Cu privire la zona euro, Thomsen a apreciat că relaxarea normelor fiscale şi sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană şi Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic la pandemia de coronavirus. "Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ceea ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată", a spus Poul Thomsen.

În postarea sa, Thomsen a dezvăluit că, în acest moment, principala preocupare a FMI cu privire la Europa este legată mai degrabă de micile state din afara Uniunii Europene. "Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI", a spus Poul Thomsen.

"Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI", a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Și directorul FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că economia globală este deja în recesiune iar ţările trebuie să răspundă cu cheltuieli foarte mari pentru a evita o cascadă de insolvenţe şi cazuri de incapacitate de plată pe pieţele emergente.