Creşterea de la minus 0,25% face din Riksbank prima dintre băncile centrale care se apropie de nivelul considerat de referinţă.

Ratele sunt încă negative în zona euro, Japonia, Danemarca, Elveţia şi Ungaria, iar, cu excepţia Ungariei, ar urma să rămână aşa în perioada următoare.

"O rată la zero, alături de achiziţii extinse de obligaţiuni, aşa cum am făcut în ultimii ani, arată că politica monetară rămâne expansionistă. Totuşi, ţinând cont de situaţia pe plan global pe care o vedem astăzi, este dificil de spus când vor fi majorate din nou ratele dobânzilor", a afirmat guvernatorul Riksbank, Stefan Ingves.

Acesta a adăugat că "zero nu este un prag pentru ratele dobânzilor, ci este rata cea mai adecvată în acest moment".

Banca Centrală a Suediei estimează că rata dobânzii va rămâne neschimbată până în 2021.

Cea mai veche bancă centrală din lume a redus în 2015 rata dobânzii la minus 0,10%, apoi la minus 0,50% în 2016. Politica monetară ultraexpansionistă a dus la deprecierea coroanei suedeze, a majorat preţurile de import şi a stimulat economia dependentă de exporturi.

Mulţi analişti se întreabă dacă a fost bine ales momentul majorării ratei dobânzii - doar a doua din 2011 - deoarece economia încetineşte, după ani de creştere solidă.