Germania încă mai afişa, la sfârşitul lunii iunie 2019, un excedent de 2,7% în conturile sale publice şi plasa ţara în centrul unor critici în rândul partenerilor săi comerciali europeni, care regretă lipsa sa de investiţii.

Din cauza circumstanţelor excepţionale ale crizei COVID-19, Berlinul a deblocat de urgenţă, în martie 2020, sute de miliarde de euro pentru economia sa. Guvernul federal a împrumutat atunci 218,5 miliarde de euro.

Rezultatul a fost că ”bugetul de stat a ajuns pe roşu pentru prima oară în ultimii opt ani”, relevă economista-şefă a Băncii KfW Fritzi Köhler-Geib. Însă ”era de prevăzut şi este just”, pentru că ”banii publici au fost investiţi în măsuri de stabilizare vaste şi rapide”, adaugă ea, potrivit News.ro.

Efectele se fac resimţite asupra atmosferei afacerilor, măsurate de Institutul IFO, care a urcat în august a patra oară la rând, potrivit unui comunicat separat, emis marţi de institut.

Destatis a reevauat totodată contractarea PIB-ului în al doilea trimestru din 2020 faţă de trimisterul precedent la -9,7%, de la -10,1%, cât a anunţat iniţial, iar în primul trimestru la -2,0%, de la -2,2% anunţat anterior.

Aproape toate sectoarele economiei au contribuit la scăderea PIB-ului din aprilie în iunie, care rămâîne ”cel mai mare de când se fac statistici, în 1970”, precizează Destatis.

Detaliat, consumul privat a scăzut cu 10,9% din aprilie în iunie, în contextul în care numeroase magazine şi restaurante au rămas închise până în mai, iar investiţiile în afara construcţiilor au scăzut cu 19,6%. Exporturile s-au contractat cu peste 20%, iar importurile cu 16% - un recul mai important decât la marea criză din 2009. Numai cheltuielile administraţiilor publice au crescut cu 1,5% de la un trimestru la altul.

În decurs de un an, economia germană a scăzut cu 11,3% în al doilea trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019. Toţi indicatorii de activitate indică însă o relansare pe timpul verii.