"Nu am mizat niciodată pe o revenire în V. Acum ştim cu siguranţă că nu va exista una", a spus Paolo Gentiloni cu ocazia publicării previziunilor economice de toamnă ale Comisii Europene. Potrivit lui Gentiloni, cele mai recente prognoze ale Executivului comunitar se bazează pe presupunerea că unele măsuri de izolare vor trebui să fie menţinute şi în 2021, scrie Agerpres.

Previziunile de toamnă publicate joi de Comisia Europeană arată că economia Uniunii Europene se va contracta cu 7,4% în 2020, după care va creşte cu 4,1% în 2021 şi cu 3% în 2022, în timp ce economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,8% în 2020, iar apoi o creştere de 4,2% în 2021 şi de 3% în 2022.

În comparaţie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de creştere pentru zona euro şi pentru UE sunt uşor mai optimiste pentru anul în curs şi mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producţia nu este preconizată să revină în 2022 la nivelul pre-pandemic.

Executivul comunitar precizează că datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creşterea ratei şomajului a fost atenuată în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează că şomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă şi noi persoane intră pe piaţa forţei de muncă, însă ar trebui să se îmbunătăţească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze.

Conform previziunilor, rata şomajului din zona euro va creşte de la 7,5% în 2019 la 8,3% în 2020 şi la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. Se estimează că rata şomajului în UE va urca de la 6,7% în 2019 la 7,7% în 2020 şi la 8,6% în 2021, urmând să scadă la 8,0% în 2022.

De asemenea, se aşteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere majorarea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia, precum şi a existenţei stabilizatorilor automaţi. Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creşte de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% din PIB în 2020, înainte de a scădea la 6,4% din PIB în 2021 şi la 4,7% din PIB în 2022.

Reflectând creşterea deficitelor, CE estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% din PIB în 2020, 102,3% din PIB în 2021 şi 102,6% din PIB în 2022.

În schimb, inflaţia în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,3% în 2020, apoi la 1,1% în 2021 şi la 1,3% în 2022, pe măsură ce se stabilizează preţurile la petrol. În UE, inflaţia este estimată la 0,7% în 2020, 1,3% în 2021 şi 1,5% în 2022.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul şi inflaţia din previziunile economice din iarna anului 2021, care urmează să fie prezentate în februarie 2021.