O echipă de cercetare a PBOC a început în 2014 să exploreze posibilitatea lansării propriei monede digitale pentru a reduce costurile circulării banilor de hârtie şi pentru a întări controlul oficial al furnizării de bani. Până acum autorităţile de la Beijing au publicat puţine detalii privind planurile lor.

Emiterea monedei digitale se va baza pe un sistem dual în care atât Banca Centrală a Chinei cât şi instituţiile financiare vor fi emiţători legitimi, a explicat Mu, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că moneda digitală nu va fi dependentă în întregime de tehnologia blockchain deoarece actuala tehnologie blockchain nu va putea gestiona volumele de tranzacţii din China.

Tehnologia blockchain utilizează criptografia pentru a crea un registru digital de date în care sunt incluse tranzacţiile utilizatorilor. Practic, este vorba despre un sistem prin care toate tranzacţiile sunt arhivate şi autentificate în mod public, fără să mai fie nevoie de un singur deţinător al informaţiei.

Într-un raport al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), publicat recent, se arată că majoritatea băncilor centrale nu au planuri de emitere a versiunii digitale a monedelor lor, după ce studiile privind avantajele criptomonedelor nu au fost convingătoare.

Băncile centrale i-au avertizat pe investitorii interesaţi de criptomonede precum Bitcoin asupra faptului că acest tip de investiţie poate aduce pierderi, mai ales în contextul în care monedele digitale şi-au pierdut mult din valoare în ultimele luni.

Raportul BIS avertizează liderii băncilor centrale să abordeze cu prudenţă ideea de a emite monede digitale bancare centrale (CBDC). "În acest moment, cele mai multe bănci centrale par să fi terminat de analizat implicaţiile lansării unei monede digitale bancare centrale, dar încă nu sunt convinse că beneficiile vor prevala asupra costurilor", menţionează raportul BIS.

Cea mai mare parte a activităţii băncilor centrale în domeniul iniţierii de monede digitale bancare centrale a fost până în prezent o activitate "conceptuală", potrivit informaţiilor transmise de 63 de bănci centrale către BIS. Cele 63 de bănci acoperă peste 90% din activitatea economică globală şi 80% din populaţia planetei. Doar cinci bănci centrale au dezvoltat conceptul şi au realizat proiecte-pilot pentru monede electronice.

Mai mult de 85% din băncile centrale susţin că este extrem de puţin probabil să emită orice tip de monedă digitală în următorii trei ani, se precizează în raportul BIS. O singură bancă centrală a transmis că e foarte probabil să emită o versiune digitală a monedei sale în următorii şase ani.

Aproape un sfert din băncile centrale chestionate au informat că deţin - sau vor deţine foarte curând - capacitatea să emită monedă digitală, o treime din băncile centrale nu au această capacitate, iar aproximativ 40% nu sunt sigure că au capacitatea necesară pentru a emite monede digitale.

"E improbabil ca banii lichizi să fie opţiunea principală pentru asigurarea necesităţilor de plată ale viitorului. Şi totuşi, cei mai mulţi oameni vor fi nevoiţi să aştepte pentru a folosi o monedă digitală bancară centrală. Şi totuşi, băncile centrale depun mari eforturi să se asigure că aşteptarea va merita", conchide raportul Băncii Reglementelor Internaţionale.

Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este cea mai veche instituţie financiară internaţională. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat anul trecut că instituţia nu intenţionează să emită o monedă digitală deoarece tehnologia pentru aceasta este încă nesigură, iar folosirea numerarului se află la un nivel ridicat în zona euro. BCE este responsabilă de emiterea de monede şi bancnote pentru cele 19 state membre ale zonei euro. Producerea de monede şi bancnote revine băncilor centrale naţionale.

Proliferarea rapidă a criptomonedelor, cum ar fi Bitcoin, a dus la dezbateri aprinse pe plan global dacă băncile centrale ar trebui să-şi lanseze propriile monede digitale.

Criptomonedele sunt create printr-un proces denumit minerit (mining), care implică utilizarea procesorului dintr-un dispozitiv, pentru a rezolva probleme complicate de matematică, rezultatul acestora generând monede. Utilizatorii pot cumpăra monedele de la brokeri, apoi le pot stoca sau cheltui, folosind portofelele criptografice. Cele mai cunoscute exemple de criptomonedă sunt: Bitcoin, Ethereum, Ripple sau Litecoin.