"Eu cred că Guvernul României a dat un semnal destul de important şi a renunţat la limitarea preţului la noncasnic, care era, părerea mea personală, cel mai sensibil punct din documentul primit de la Comisie cu punerea în întârziere privind încălcarea Directivei gazelor. Şi, cu siguranţă, din acest moment încolo, vor începe discuţiile, eventual negocierile cu Comisia Europeană, care, părerea mea personală, este că se vor finaliza printr-un calendar de reliberalizare. Asta cred eu, pentru că ştim foarte bine că o revenire bruscă, de pe o zi pe alta, la preţurile concurenţiale, poate avea efecte destul de dure", a spus Bege, citat de Agerpres.

Citește și: Reuters: Prin reglementările adoptate recent în domeniul energiei, România face jocul Rusiei

El a subliniat că nu se ştie la cel nivel vor fi preţurile peste trei ani, dar, momentan, la nivel european şi, în special la Bursa din Austria, acestea sunt în scădere, inclusiv la contractele pe termen lung.

"Nu ştim peste 3 ani la cel nivel vor fi preţurile. Deocamdată, şi la nivel european, şi mă refer în special la bursa din Austria, care este cea mai apropiată nouă, preţurile sunt în scădere (...), dar şi contractele pe termen lung, de doi - trei ani, încheiate pe platforma austriacă de tranzacţionare, arată un trend de scădere, ceea ce este încurajator, poate ajuta şi un calendar de reliberalizare. Dar, până atunci, pentru noi Ordonanţa prevede această perioadă până în 2022", explicat oficialul ANRE.

Zoltan Nagy-Bege a mai spus că speră să ţină cât mai mult perioada de limitare a preţurilor la 68 de lei, pentru ca furnizorii care au pierderi să le poată recupera.

"Sincer, eu sunt oarecum egoist din acest punct de vedere şi sper să ţină suficient de mult această perioadă de limitare a preţurilor la 68 de lei, încât furnizorii care au pierderi să aibă timp să recupereze, pentru că preţurile pe care le menţinem pe loc aplicând această limitare de preţ la 68 de lei sunt menţinute în condiţiile în care deja sunt incluse nişte corecţii pentru furnizori care au acumulat nişte pierderi serioase în perioada trecută, din august încoace. Vorbesc de sute de milioane de lei la nivelul tuturor furnizorilor. La gaze vorbesc. Şi la energie electrică....", a spus vicepreşedintele ANRE.

Potrivit acestuia, pe 1 august, când au fost aprobate preţurile reglementate actuale, a fost calculat un preţ mediu de achiziţie al gazelor undeva la 80 de lei, iar în decembrie anumiţi furnizori cumpărau cu 130 de lei, această diferenţă nefiind acoperită.

Întrebat dacă aceşti furnizori nu aveau acoperite cantităţile pentru consumatorii casnici, Bege a răspuns că în iulie aveau acoperit între 60% şi 70% din necesar, la un preţ mediu de achiziţie de circa 80 de lei, însă majorarea de preţ s-a produs ulterior.

"Importurile au fost la 130, dar şi intern (preţul - n. r.) a fost la 110 lei, 120 lei. Dacă îmi aduc aminte bine, costurile sau pierderile lor din ultima perioadă, care este inclusă în preţ, şi discutate corecţiile cred că este ultimul trimestru din 2017. Din 2018 nu. (...) Pentru 2018 eu trebuie să includ în preţ până la sfârşitul anului 2019. Din punct de vedere al Autorităţii, ca obligaţie este ca tot ce au pierdut în cursul anului 2018 să le dau în preţ până la sfârşitul lui 2019. În 2017, la 1 aprilie, când am început liberalizarea, preţul mediu era la 60 de lei. Din acel moment, noi am crescut preţul de trei ori: 8 ianuarie 2018, 1 aprilie 2018, 1 august 2018", a mai spus oficialul ANRE.

Acesta a precizat că pierderile sunt şi pe partea de energie şi pe gaze. Preţurile la energie electrică au fost stabilite începând cu 1 iulie, preţul mediu de achiziţie a fost undeva la 210-220 de lei şi, începând cu august 2018, acesta a început să crească şi s-au înregistrat pierderi.

"Ei au cerut o recunoaştere a costurilor, dar metodologia pentru furnizorii de ultimă instanţă de energie electrică nu permite corecţii în timpul perioadei. Puteam să le corectez începând cu 1 iulie 2019. Acum, cu preţurile reglementate de la 1 martie, deja anumite corecţii sunt incluse", a mai afirmat oficialul ANRE.

CE: Plafonarea prețurilor pe piaţa gazelor din România contravine legislației UE

Guvernul de la Bucureşti a decis în luna decembrie 2018, prin Ordonanţa de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare, plafonarea la 68 de lei/MWh a preţului la gaze pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici. Pentru consumatorii industriali preţul va fi, de asemenea, plafonat însă va fi un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare.

În 29 martie 2019, Guvernul a decis modificarea OUG 114/2018, astfel încât preţul gazelor de producţie internă să fie plafonat la 68 de lei pe MWh doar pentru consumatorii casnici şi pentru CET-urile care livrează agent termic populaţiei, a anunţat ministrul Energiei, Anton Anton, la finalul şedinţei de Guvern.

"La OUG 114, la partea de energie s-au făcut patru intervenţii. Prima dintre ele: aşa cum am spus, noi vrem să protejăm consumatorul casnic, în consecinţă preţul reglementat de 68 de lei (pe MWh - n.r.) la producător se referă la gazele care vor fi vândute spre consumatorul casnic şi spre CET-uri, pentru partea de gaze care se referă la încălzire, adică protejăm în continuare numai consumatorul casnic", a spus ministrul Energiei, Anton Anton.

De partea cealaltă, Comisia Europeană a transmis, într-un comunicat, că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE.

Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze (Regulamentul UE 2017/1938), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială.

"În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ", susţine Executivul comunitar.