Testul analizeaza impactul suspendarii pentru o luna, respectiv sase luni, a livrarilor de gaze rusesti in randul a 38 de tari europene, raspunsul guvernelor, precum si potentialele acorduri de cooperare intre statele vecine, in cazul unei crize a gazelor naturale. In cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizata a fost septembrie 2014 - februarie 2015.

Raportul cuprinde si recomandarile Comisiei pentru cele mai vulnerabile state.

"Raportul arata ca facem tot posibilul pentru a fi pregatiti si ca nu asteptam (declansarea unei crize - n.r.). Detinem, in premiera, un tablou complet in privinta riscurilor si a solutiilor posibile", a declarat vicepresedintele CE pentru Energie Günther H. Oettinger. 

Dintre tarile din Europa de Sud-Est, Bulgaria, Romania si Ungaria ar fi cele mai afectate de o intrerupere in livrarile de gaze rusesti, potrivit raportului.

Necesarul de gaze naturale in Romania ar creste in februarie in medie cu 37% in varianta in care guvernul nu intrerupe colaborarea cu tarile vecine, iar temperaturile sunt cele obisnuite pentru luna respectiva. In lipsa colaborarii cu alte state, necesarul de gaze in Romania ar fi de 42% in cazul unui februarie nu prea friguros. 

Potrivit Departamentului de Energie, consumul actual total al Romaniei este de circa 26 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar productia interna este de 31 milioane metri cubi pe zi.  Departamentul mentioneaza ca grupul rus Gazprom a livrat in ultimele saptamani mai putine gaze Romaniei, justificand diminuarea volumelor prin disfunctionalitati tehnice. Importul actual de gaze rusesti este la un nivel nesemnificativ, de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi. 

Romania a inmagazinat pana in prezent cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decat obligatiile legale stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Capacitatea totala de depozitare a gazelor naturale in Romania este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi. 

Ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, declara la mijlocul lunii septembrie, ca Romania nu ar avea nicio problema in perioada de iarna chiar daca Gazprom ar opri in totalitate livrarile de gaze si iarna ar fi extrem de dificila. 

In Bulgaria, necesarul de gaze ar urca cu 38% pana la 66%, iar in Ungaria cu 26%-35%. Croatia ar fi statul cel mai putin afectat in cazul ambelor scenarii, necesarul de gaze variind intre 0% si 12%, potrivit raportului CE. 

"Bulgaria este cel mai vulnerabil stat in termeni relativi, dar deficitul este mai mare in Ungaria si Romania, datorita pietelor mai mari. Croatia si Grecia s-ar confrunta cu un deficit de gaze mai mic, statul elen fiind singurul a carui pozitie se inrautateste in cazul scenariului de cooperare intre tari, deoarece va imparti gazele cu Bulgaria, a carei situatie ar fi mult mai precara altfel", se arata in raport. 

CE recomanda autoritatilor romane si bulgare sa ia toate masurile necesare pentru finalizarea gazoductului dintre cele doua tari in urmatoarele luni. Potrivit Comisiei, incheierea proiectului a fost ingreunata de dificultati tehnice privind constructia segmentului de sub Dunare si de probleme legate de diferenta intre presiunea gazelor din cele doua sisteme de transmisie.  De asemenea, Romania trebuie sa analizeze fezabilitatea folosirii la maximum a gazoductului cu Ungaria, eliminand restrictiile de transport din conductele romanesti, precum si sa considere posibilitatea alimentarii Republicii Moldova in cazul in care livrarile prin conductele din Ucraina sunt sistate.  In plus, Guvernul trebuie sa identifice, in baza regulamentul privind securitatea livrarilor de gaze naturale, categoriile de consumatori vulnerabili care vor fi protejati in maniera particulara in cazul unei crize, se arata in raport.