In 2008, potrivit datelor Imobiliare.ro, 70% dintre cumparatorii de apartamente erau interesati de proprietati mai scumpe de 100.000 de euro (la vremea aceea, apartamentele cu trei si chiar doua camere din Capitala se situau, de regula, peste acest prag).

Pe de alta parte, 9% dintre clienti aveau, in 2008, un buget cuprins intre 80.000 si 100.000 de euro, 10% s-ar fi incadrat intre 60.000 si 80.000 de euro, iar 11% ar fi platit pana la 60.000 de euro pentru o locuinta.

In 2016, cea mai mare parte a cererii (49%) este concentrata asupra proprietatilor de pana la 60.000 de euro, in vreme ce ponderea cumparatorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scazut pana la 18% din total. In intervalul de pret 60.000 - 80.000 de euro s-ar incadra 21% dintre clienti, iar 13% si-ar permite o casa de 80.000 - 100.000 de euro.

Pentru a raspunde noilor cerinte de pret ale pietei, dezvoltatorii de ansambluri rezidentiale au reconfigurat produsele, atat in ceea ce priveste numarul de camere, cat si suprafetele. Din stocul locativ construit intre anii 2000 si 2008, o cota de 37,9% era reprezentata de locuinte cu trei camere, aceasta categorie fiind urmata de unitatile cu doua camere (33,6%), cu patru camere si mai mult (15,3%) si de garsoniere (13,2% din total).

Raportandu-ne la ce s-a construit intre 2012 si 2016, cele mai numeroase sunt apartamentele cu doua camere (48,3%), urmate la o distanta importanta de cele cu trei camere (32,5%), apoi de garsoniere (12,2%) si de unitatile cu patru camere si mai mult (7%).

Tendinta de a dezvolta apartamente cu mai putine camere a fost dublata de o diminuare a suprafetelor. Astfel, suprafata medie a unei garsoniere a scazut de la 45 metri patrati (in 2000 - 2008) la 36 metri patrati (in 2012 - 2016), un apartament cu doua camere are acum circa 55 de metri patrati (fata de 74 metri patrati), unul cu trei camere ajunge la circa 82 de metri patrati (de la 105 metri patrati), iar unul cu patru camere si mai mult la 115 metri patrati (fata de 125 de metri patrati).

Preturile au scazut de la peste 2.000 euro/mp, la sub 1.000 euro/mp

Totusi, introducerea programului "Prima Casa", in iunie 2009, a oferit un adevarat debuseu pietei rezidentiale autohtone. Pe fondul unei creditari anterior restrictionate, acesta a generat o crestere semnificativa a puterii de cumparare a populatiei si, implicit, a cererii de locuinte. Numarul de tranzactii a crescut, ceea ce a franat in mod vizibil ritmul de scadere a preturilor.

Suma medie solicitata pentru apartamentele (noi si vechi) disponibile spre vanzare la nivel national a scazut cu 41% in primul an de recesiune, de la 2.058 de euro/mp in momentul de varf al pietei (martie 2008) pana la 1.211 euro/mp inainte de intrarea in vigoare a programului guvernamental (mai 2009). Ulterior, in perioada 2009 - 2014, pretentiile proprietarilor s-au mai diminuat, cumulat, cu circa 15% fata de valoarea maxima atinsa inainte de criza, ajungand pana la un nivel minim de putin sub 900 de euro/mp.

In aceasta perioada, suma de 60.000 de euro a devenit un adevarat etalon de pret pentru cele mai cautate tipuri de locuinte, respectiv apartamentele cu doua si trei camere. Tonul "alinierii" a fost dat de proprietarii din piata veche, dupa care au urmat vanzatorii de locuinte noi, odata cu demararea unor noi dezvoltari rezidentiale.

In orasele secundare ale tarii, piata a atins pragul de jos la jumatatea anului 2014, din luna iunie, locuintele din Brasov, Cluj-Napoca, Timisoara si Constanta au inceput sa recupereze din declinul inceput in 2008. In Capitala, pretentiile vanzatorilor au continuat sa scada timp de inca 12 luni, pana in iunie 2015, dupa care au intrat pe un curs usor ascendent. Acest decalaj este responsabil, partial, de faptul ca, de anul trecut, orasul cu cele mai mari preturi la apartamente nu este Bucurestiul (unde preturile se situeaza in prezent la 1.104 euro/mp), ci Clujul (cu o medie de 1.197 euro/mp).