Potrivit datelor Eurostat, cele mai importante scăderi de prețuri s-au înregistrat în Grecia (minus 35,6%) şi în România (minus 26%).

Datele arată că preţul locuinţelor şi chiriile în Uniunea Europeană au urmat traiectorii diferite după 2007. În timp ce chiriile au crescut constant până la finele anului trecut, preţul locuinţelor a fluctuat semnificativ.

Imediat după criza financiară din 2008, preţul locuinţelor a scăzut brusc în UE, după care a rămas mai mult sau mai puţin stabil între 2009 şi 2014. Însă începând din 2015 preţul locuinţelor a crescut într-un ritm mult mai rapid decât chiriile.

Ţările membre cu cele mai mari creşteri ale preţului locuinţelor, în perioada cuprinsă între trimestrul patru 2007 şi trimestrul patru 2019, sunt Austria (88,4%), Luxemburg (84,8%) şi Suedia (80,6%).

În schimb, chiriile au crescut constant în UE. Comparând trimestrul patru 2007 cu trimestrul patru 2019, chiriile au crescut în 26 de state membre şi singura ţară în care au scăzut este Grecia, minus 17,5%.

Ţările membre cu cele mai mari creşteri ale chiriilor, în perioada cuprinsă între trimestrul patru 2007 şi trimestrul patru 2019, sunt Lituania (101,2%), Cehia (79,3%) şi Ungaria (70,8%).

Cum a influențat starea de urgență piața imobiliară din România

Starea de urgență instaurată pe plan național în contextul răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus nu a avut, până în momentul de față, un efect tranșant asupra prețurilor de pe piața rezidențială, arată o analiză realizată de Imobiliare.ro.

Astfel, potrivit surseci citate, în ultimele 31 de zile, prețurile au crescut cu 1,8% la nivel național, marjă de creștere comparabilă cu cea din februarie, respectiv 1,6%.

Suma medie solicitată pentru un apartament, vechi sau nou, a ajuns la 1.391 de euro pe metru pătrat util la finele lui martie (față de 1.367 de euro pe metru pătrat în februarie).

“Menținerea unei traiectorii ascendente a prețurilor în actualul context de piață poate fi pusă atât pe seama inerției ce caracterizează, în general, atât piața imobiliară, cât și economia per ansamblu. Totodată, de notat este și faptul că efectele evenimentelor din plan social au început să fie resimțite în piață abia în a doua parte a lunii trecute. De remarcat este, totuși, că Bucureștiul și Iașiul fac notă discordantă în rândul marilor centre regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro, aici fiind consemnate ieftiniri luna trecută – în aceste orașe prețurile au scăzut, însă, și în februarie”, susțin realizatorii analizei.

În București, pe tot parcursul lunii martie, apartamentele disponibile spre vânzare au cunoscut o scădere de 3,4%, de la o medie de 1.444 de euro pe metru pătrat util, până la 1.395 de euro pe metru pătrat. Pretențiile vânzătorilor s-au diminuat pe ambele segmente de piață analizate, însă într-o măsură diferită: locuințele din blocurile vechi s-au depreciat cu 0,3%, de la 1.373 de euro pe metru pătrat la 1.369 de euro pe metru pătrat, în vreme ce unitățile locative nou-construite au cunoscut un recul de 5,8%, de la 1.503 la 1.416 euro pe metru pătrat util.

La fel ca în februarie, așteptările vânzătorilor de apartamente din Cluj-Napoca s-au majorat și în martie, de data aceasta cu 2,6% (față de 3,2%). Astfel, prețurile se situează, în prezent, la o medie de 1.826 de euro pe metru pătrat util, comparativ cu 1.780 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie. În capitala Transilvaniei, prețurile s-au majorat pe ambele segmente de piață analizate: locuințele vechi s-au apreciat cu 2,1% (de la 1.783 la 1.820 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 2,9% (de la 1.779 la 1.831 de euro pe metru pătrat).