Vorbim despre o niha, in plin avant: exportul de sortimente fine de brinza, in ceea ce am putea numi "sistem lohn". Cu alte cuvinte, contractele impun romanilor sa produca si sub alte branduri.

De cateva luni, intr-o fabrica din apropierea Clujului, se produc sortimente de branza sa le spunem atipice pentru piata noastra: cu mucegai albastru si alb, cu carbune, trufe si ierburi aromate.

Cinci fabrici romanesti reusesc in prezent sa vanda castraveti gradinarului... adica sa exporte branzeturi speciale in tari cu traditia produselor din lapte. Cele mai surprinzatoare destinatii sunt Belgia si Olanda, dar si Italia, Cehia si Ungaria. Mai nou, pleaca loturi spre Liban si Siria, dar si peste Ocean, in Statele Unite.

E drept, in majoritatea cazurilor branza e trimisa in calupuri, e portionata si etichetata peste hotare si vanduta apoi sub numele importatorului. Si s-ar putea ca aceste produse sa se intoarca in Romania sub marca proprie olandeza sau frantuzeasca.

Nu exportam doar in sistem similar cu lohnul. Branza veche traditionala, produsa de alte fabrici din Brasov, Sibiu si Alba a reusit sa isi impuna brandul original peste hotare.

Revenind la cei care exporta vrac, Uniunea Europeana le va da bani pentru publicitate. Pe piata interna, telemeaua maturata, de oaie sau de capra, ajunge la 30-40 de lei kilogramul. Destul de scump, pentru consumatorii nostri. Vreti sa stiti cu cat se vinde in strainatate? 150-200 de lei pe kilogram. Cu profitul obtinut din aceste contracte, producatorii isi pot moderniza fabricile.

Piata branzeturilor din Romania a ajuns la 1,3 miliarde de euro si e in crestere. O zecime din productie merge la export.