Potrivit raportului, citat de Agerpres, după o scădere puternică în trimestrul al doilea, produsul intern brut (PIB) ar putea începe să crească începând cu cel de-al al treilea trimestru al anului. Viteza cu care activitatea economică îşi va reveni va fi determinată de rapiditatea ridicării restricţiilor, de cât de repede îşi va reveni economia globală şi de cât de mulţi dintre angajaţii aflaţi momentan în şomaj tehnic vor fi disponibilizaţi în trimestrul al patrulea al anului 2020 şi în 2021.

"Banca Naţională a României va continua să apere leul prin menţinerea costului de finanţare a investitorilor străini semnificativ deasupra ratelor ROBOR. Ne aşteptăm ca alegerile locale şi parlamentare să aibă loc spre finalul anului 2020", se spune în raport.

Conform analizei, Curtea Constituţională (CC) şi pandemia de COVID-19 au pus capăt crizei politice din România. Curtea Constituţională s-a opus unei proceduri rapide care viza declanşarea alegerilor anticipate în timp ce răspândirea epidemiei a forţat politicienii să voteze un Guvern cu puteri depline pentru a declara starea de urgenţă în combatarea situaţiei fără precedent.

"Guvernul a acţionat rapid pentru mitigarea efectelor negative ale carantinei instituite la final de martie. Executivul a decis susţinerea şomajului tehnic prin plata către companii a 75% din salariul brut (maxim 75% din salariul mediu). Este posibilă o extindere a acoperirii iniţiale a suportului acordat companiilor afectate în trimestrul doi către mai multe categorii de angajaţi, inclusiv angajaţii independenţi şi contractorii. Numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic ar putea creşte până la 1,5 milioane. Estimarea de un milion a guvernului a fost atinsă deja în aprilie. Pe 23 aprilie erau şi aproape 250.000 de angajaţi disponibilizaţi. Ne aşteptăm ca rata şomajului să crească de la 3% înainte de carantină până la 9% în cursul anului, întrucât cel puţin 10% dintre angajaţii aflaţi în şomaj tehnic pot fi disponibilizaţi după epuizarea suportului guvernamental. Rata şomajului ar ptea rămâne peste 6% în 2021", potrivit sursei citate.

În raport se menţionează că Guvernul a permis amânarea impozitelor locale cu trei luni pentru IMM-uri şi persoane fizice, permiţând celor dintâi amânarea plăţii taxelor şi utilităţilor. Autorităţile au impus un moratoriu la plata creditelor acordate companiilor ţi persoanelor fizice valabil până la finalul anului. Printre celelalte măsuri evidenţiem garanţiile de stat la creditele IMM-urilor, pentru investiţii sau capital de lucru, dobânzile şi comisioanele fiind acoperite de către stat.

Suportul fiscal direct va depăşi, probabil, 2% din PIB. Cea mai mare piedică pentru economie, asociată pachetului de suport, este reprezentată de documentaţia necesară, de multe ori mai laborioasă în comparaţie cu cele din alte ţări. De aceea, Guvernul a hotărât simplificarea accesului la schemele de suport.

Deficitul bugetar va depăşi 6% din PIB în 2020 din cauza scăderii veniturilor guvernamentale şi a cheltuielilor suplimentare. Economiştii UniCredit precizează că prognoza pe care o prezintă ia în calcul o mărire a pensiilor semnificativ mai mică de 40%.

"Totuşi, prognoza nu ia în considerare un val de măsuri populiste aflate în discuţie în momentul de faţă în Parlament. Aceste măsuri includ amânări suplimentare de taxe, inclusiv contribuţiile sociale, care ar putea împinge deficitul bugetar peste 8% din PIB. Mai mult, unele partide parlamentare au propus suspendarea plăţii utilităţilor de către gospodării. În aceeaşi notă, moratoriumul bancar a fost extins şi la creditele care prezintă restanţe. Guvernul poate contesta o parte dintre decizii la CC", se spune în raport.

Totodată, economiştii menţionează că Banca Naţională a surprins pieţele prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 pp până la nivelul de 2%, concomitent cu îngustarea coridorului de variaţie la 1,5%-2,5%. Astfel, reducerea efectivă este de aproape 100 puncte de bază, întrucât ratele ROBOR erau mai apropiate de rata facilităţii de credit decât de rata de dobândă la operaţiuni repo. Banca centrală a anunţat că va injecta lichiditate prin opraţiuni repo, dacă va fi nevoie. De asemenea, BNR a început să cumpere obligaţiuni de stat din piaţa secundară pentru a stabiliza randamentele lor.

BNR nu a abandonat preferinţa sa pentru o monedă naţională stabilă, astfel încât vedem o evoluţie a perechii EUR/RON în intervalul 4,8-4,9, cu apărarea ambelor limite ale intervalului. În condiţiile în care băncile locale sunt atente la potenţialele probleme de lichiditate din piaţă, economiştii se aşteaptă ca ratele la operaţiunile cross currency swap să devieze de la ratele ROBOR pentru o perioadă lungă de timp, cu un cost al monedei locale care va rămâne ridicat pentru investitorii străini.

Inflaţia poate coborî sub ţintă în următoarele luni, însă o creştere este aşteptată în 2021 ca urmare a unui efect de baza semnificativ în preţul petrolului, a creşterii preţurilor la alimente ca urmare a unor probleme în recoltare şi procesarea alimentelor, precum şi a potenţialei creşteri a preţurilor reglementate.

Conform previziunilor economice de primăvară, publicate miercuri de Comisia Europeană (CE), economia României va înregistra o scădere semnificativă, de 6% în 2020, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. Pentru 2021, CE estimează că economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%.

Previziunile Comisiei Europene vin la o lună după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus. Dacă în luna octombrie a anului trecut, FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.

Banca Mondială prognozează şi ea că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă anterior, urmând ca în 2021 să aibă loc o revenire până la 4,4%.