"Avem solicitarile pentru colateral pe imprumuturile care vin de la vehiculul temporar. Detaliile sunt inca in discutie, dar principiul de baza este acelasi ca in cazul Greciei", a declarat marti Jukka Pekkarinen, director general la ministerul finlandez al Finantelor, intr-un interviu acordat Bloomberg, scrie Mediafax.

Liderii UE au convenit saptamana trecuta, la summit-ul de la Bruxelles, sa relaxeze conditiile atasate imprumutului pentru recapitalizarea bancilor spaiole si sa inceapa procesul de infiintare a unei institutii europene de supraveghere bancara care sa deschida calea catre recapitalizarea institutiilor de credit aflate in dificultate direct de la fondurile de urgenta ale UE.

Guvernul finlandez incearca sa convinga populatia ca nu risca sa piarda banii imprumutati Spaniei impreuna cu celelalte guverne din eurozona.

"In negocieri se poate intampla orice. Este un fel de inlocuitor pentru senioritate", a afirmat Pekkarinen referitor la garantiile colaterale cerute de guvernul finlandez.

Finlanda a amenintat anul trecut sa impiedice adoptarea celui de-al doilea acord cu Grecia, de 130 miliarde euro, daca statul elen nu ofera colateral pentru contributia guvernului de la Helsinki. Statul nordic a fost singura tara care a negociat garantii in schimbul ajutorului.

Finlanda si Olanda avertizeaza ca vor bloca achizitiile de obligatiuni de catre fondul de urgenta

In acelasi timp, Finlanda si Olanda vor bloca achizitia de obligatiuni guvernamentale ale statelor europene pe piata secundara de catre fondul de urgenta al zonei euro (European Stability Mechanism - ESM), a avertizat guvernul finlandez, potrivit cotidianului The Guardian.

Nu este, insa, clar daca cele doua state vor putea bloca eventuale achizitii de obligatiuni ale statelor cu probleme, noteaza publicatia britanica. Cumpararea de obligatiuni guvernamentale ale tarilor aflate sub presiune pe pietele financiare ar conduce la scaderea costurilor de imprumut ale acestora.

Cancelarul german, Angela Merkel, a indicat vineri, la sumit-ul UE, ca liderii europeni au convenit "conditii precise" pentru achizitia de obligatiuni. Decizia a fost prezentata ca una din cele mai importante reusite ale reuniunii si o victorie pentru membrii mai slabi ai uniunii monetare, precum Spania si Italia, in fata tarilor mai bogate, cum ar fi Germania, Olanda si statele nordice.

Liderii europeni au decis vineri ca fondurile de salvare EFSF si ESM sa poate cumpara direct obligatiuni suverane ale tarilor cu probleme financiare. Capacitatea de interventie a acestor fonduri nu va putea depasi 700 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro sunt deja angajate pentru sustinerea Greciei, Irlandei si Portugaliei.