Și totuși, Poșta Română precizează că ia măsuri de precauție, la fel și unele bănci, pentru că bancnotele sunt mari purtătoare de sute de bacterii.

De fiecare dată după ce plătim cu bani gheață, trebuie să ne spălăm pe mâini.

Luminița Smaranda Iancu, medic-șef Centrul Regional de Sănătate Publică Iași: „Un număr impresionant de specii, respectiv 397, se pot regăsi pe o bancnotă. Spălatul pe mâini este cheia în acest context epidemic.”

Un studiu făcut de olandezi, anul trecut, arată că plasticul din care sunt făcute bancnotele românești favorizează bacteriile și ajută la transmiterea lor, mai mult decât în cazul euro.

Atât băncile, cât și Banca Națională verifică, periodic, starea bacnotelor.

Banii tipăriți de Banca Națională intră în circulație, se întorc la bănci prin marii comercianți și alte firme. În bănci sunt verificați cu ajutorul unor lămpi UV. Bancnotele bune reintră în circulație, iar cele murdare sau uzate sunt trimise la Banca Națională. Cele degradate sunt retrase.

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: „Odată ce ajung bancnotele la BNR, trece o perioadă de timp până când ele sunt supuse selecției, deci e o perioadă de câteva zile în care, dacă virusul e pe bancnote, el va muri de la sine, pentru că nu sunt utilizate acele bancnote, abia apoi sunt triate și analizate.”

Extinderea coronavirului i-a făcut pe bancheri să fie prevăzători.

Unele bănci au luat deja măsuri de precauție. Au în sucursale substanțe de dezinfectare pentru mâini și îi sfătuiesc pe clienți să evite, pe cât posibil, folosirea bancnotelor și să facă în loc plăți electronice.

Coronavirusul poate ajunge și pe produsele din magazine sau pe coletele care sunt transportate internațional, dar nu rezistă foarte mult, spun specialiștii.

Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: „24 de ore pe suprafețe. Singura cale de transmitere care este menționată este calea de transmitere aeriană și un contact apropiat, sub un metru distanță, de persoana care este infectată.”

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este puțin probabil ca virusul să reziste pe obiecte, după ce au fost transportate și expuse la diverse temperaturi și medii. De exemplu, un colet, un plic sau alt tip de marfă care provine dintr-o zonă roșie, cum ar fi nordul Italiei.

Un oficial de la Poșta Română spune că „am luat măsuri pentru a avea un acces controlat în punctele de acces internațional, în cadrul Aeroportului Otopeni și Biroul de Schimb Internațional, urmând să realizăm dezinfecția acestor zone, iar angajații Poștei, având echipament de protecție.”

Și cei care distribuie pensii sau ajutoare sociale la adresele unde sunt înregistrate persoane aflate în izolare la domiciliu sunt echipați cu măști, mănuși, ochelari și dezinfectanți.