El a argumentat astfel ca Guvernul are posibilitatea sa diminueze cota standard de TVA de la 24% la 20% sau sa introduca TVA de 9% pentru produse alimentare de baza, incepand cu luna iunie.

"Dupa trei luni, aveam prevazut un deficit in jur de 6 miliarde lei si, in loc sa fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei. Deci, fata de ceea ce aveam in Legea bugetului de stat, pe primul trimestru sunt 7,5 miliarde lei", a spus Ponta.

Cifrele au fost prezentate intr-o conferinta programata la Guvern pentru ora 15:30, dupa ce Fondul Monetar International a publicat un raport privind consultarile periodice cu Romania, informatii aflate insa sub embargou pana vineri, la ora 16:00.

Executia bugetului general consolidat la finele lunii februarie s-a incheiat cu un excedent de 2,3 miliarde lei, respectiv 0,33% din PIB, fata de un deficit de 3,1 miliarde lei, (0,46% din PIB) inregistrat la aceeasi data a anului 2014.

La finele lunii ianuarie, excedentul a fost de 3,95 miliarde lei (0,56% din PIB). Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei in primele doua luni, reprezentand 4,8% din PIB. Incasarile au fost cu 10,9% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finantelor.

Cheltuielile bugetare, in suma de 31,5 miliarde lei, au scazut in termeni nominali cu 6,2% fata de aceeasi perioada din anul precedent. Guvernul s-a angajat pentru acest an sa se incadreze intr-un deficit de 1,83% din PIB.

FMI: Romania nu are spatiu de reducere a taxelor daca nu imbunatateste colectarea si ramane vulnerabila la socuri externe

Romania nu are spatiu sa reduca taxele pana nu imbunatateste colectarea lor si administrarea veniturilor, potrivit raportului aprobat de board-ul FMI dupa consultarile cu autoritatile romane, care remarca reducerea dezechilibrelor, dar si incetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

Romania ramane totodata vulnerabila la socuri externe, iar remedierea bilanturilor nu este inca finalizata, se noteaza in raport, citat de Mediafax.

In privinta noului Cod Fiscal pregatit de guvern, reprezentantii FMI considera ca reducerea taxelor ar putea sa puna in pericol disciplina fiscala.

Autoritatile romane propun pentru 2016 reducerea TVA, a accizelor, taxelor pe dividende si sa elimine taxa pe constructiile speciale, masuri cu un impact direct asupra veniturilor estimat la 2,2% din PIB, se arata in raport.

Premierul Victor Ponta a anuntat miercuri ca Guvernul intentioneaza sa decida in aprilie reducerea, din luna iunie, a taxei pe valoarea adaugata, urmand sa stabileasca daca va fi diminuata cota standard de TVA, de la 24% la 20%, sau TVA la produse alimentare de baza, de la 24% la 9%.

Potrivit premierului, dupa aceasta reducere din luna iunie a unei taxe, de la 1 ianuarie 2016 vor fi aplicate oricum, simultan, prevederile proiectului noului Cod Fiscal, si anume cota standard TVA de 20% si TVA de 9% la alimente. El a afirmat initial ca 99% poate fi redusa TVA din aprilie, dar ca mai trebuie avute ultime negocieri cu institutiile financiare internationale.

Codul Fiscal prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, incepand cu 2016, si la 18%, incepand cu 2018. Din 2018 ar urma sa scada si cotele de contributii de asigurari sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, si la angajator, de la 15,8% la 13,5%.

Reprezentantii FMI nu au inclus in analiza lor efectul acestor modificari fiscale, care nu erau suficient conturate la momentul realizarii raportului, dar considera ca orice reducere a taxelor trebuie insotita de o administrare mai buna a veniturilor, de o colectare mai eficienta a taxelor – deficitul de colectare a TVA este cel mai ridicat din UE, de 44% - si de scoaterea la suprafata a economiei subterane.

"Pana cand astfel de reforme nu vor da rezultate, nu exista spatiu pentru reducerea taxelor, daca acestea nu sunt compensate de alte masuri fiscale, inclusiv posibila reducere a unor cheltuieli de capital eficiente, pana la imbunatatirea capacitatii de absorbtie", se arata in raport.

FMI mentioneaza faptul ca numai o cincime din consolidarea fiscala care a avut loc de la declansarea crizei s-a bazat pe venituri, iar Romania a ramas cu un nivel relativ ridicat al TVA (24%), accize majorate, o taxa pe constructiile speciale si unul dintre cele mi ridicate niveluri de taxare a muncii din Uniunea Europeana.

Intre timp, Guvernul a redus TVA la produsele de panificatie in septembrie 2013, precum si CAS-ul cu 5 puncte procentuale in octombrie 2014, iar in 2016 urmeaza sa fie aplicat un nou regim de impozitare in sectorul petrolului si gazelor.

In privinta ritmul reformelor structurale, FMI considera ca a avut loc o incetinire a acestora pe fondul incertitudinilor politice. Raportul arata ca alegerile din 2012 au dus la o perioada de stabilitate care s-a incheiat insa in februarie 2014, prin spargerea USL. De atunci, au fost formate doua noi guverne, cu schimbari ale unor ministri cheie, ceea ce a complicat continuitatea politicilor.

Alegerea surprinzatoare a presedintelui Klaus Iohannis in decembrie a amplificat incertitudinile politice pe termen scurt, in conditiile in care opozitia incearca sa formeze un nou guvern prin schimbarea majoritatii parlamentare.

Sectorul transporturilor are nevoie urgenta de masuri similare. In sectorul feroviar, autoritatile au facut progrese importante, in restructurarea operatorului CFR Marfa, prin reducerea numarului de angajati cu peste o patrime. Totusi, procesul de privatizare s-a blocat si ar putea fi necesar ca restructurarea sa continue. In plus, reteaua feroviara trebuie rationalizata in conformitate cu Master Planul pentru Transporturi.

FMI remarca pe de alta parte unele progrese in domeniul combaterii coruptiei, evidentiate de raportul MCV pentru Romania, unde sunt mentionate progrese in mai multe domenii de guvernanta.

Expertii FMI noteaza in raport ca PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de crestere se consolideaza. Consumul privat si exporturile puternice au sustinut relansarea economica anul trecut, investitiile ramanand in acest timp modeste. Expertii anticipeaza o crestere reala a PIB de 2,7% in anul 2015 si de 2,9% in 2016.

Principala forta motrice a acestei cresteri se preconizeaza a fi consolidarea consumului privat, pe fondul unei cresteri puternice a salariului real, al preturilor scazute la petrol si al unor rate ale dobanzii ce au atins niveluri minime record. Pe masura ce cresterea interna se intareste, deficitul de cont curent este prognozat a se mari putin in acest an. Este probabil ca inflatia scazuta importata si un output gap ce se mentine in domeniul negativ sa pastreze inflatia considerabil sub tinta vizata in cea mai mare parte a anului 2015.