Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 2,7% comparativ cu perioada similară din 2019.

"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2020, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 91 din 7 aprilie 2020. Estimările 'semnal' precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", precizează INS.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, declara, luni, în Camera Deputaţilor, că România ar putea fi singura ţară din Uniunea Europeană care va avea creştere economică în primul trimestru.

"Toţi românii trebuie să ştie că România este poate singura ţară din Uniune care va avea creştere economică în primul trimestru. Vom avea cifrele în câteva zile şi veţi vedea. Vom rămâne şi după această criză cu creştere economică în primul trimestru", a spus Florin Cîţu.

De asemenea, ministrul Finanţelor a menţionat că România va coborî din "topul ruşinii" de a avea cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.

"Şi am mai reuşit o performanţă. Să dăm Romania jos din topul ruşinii, pentru că ani de zile aţi ţinut România în topul ruşinii în Uniunea Europeană - cea mai mare rată a inflaţiei. Lună după lună, România avea rata inflaţiei cea mai mare. Şi am reuşit să facem şi acest lucru. România nu va mai fi în acest top al ruşinii şi veţi vedea că vom trece în partea cealaltă. Şi de ce este important acest lucru? Pentru că doar aşa creşti sustenabil puterea de cumpărare a cetăţenilor, reducând pe termen lung şi sustenabil rata inflaţiei. Cei mai afectaţi oameni de rata inflaţiei mare au fost cei cu venituri mici şi tocmai pe aceia i-aţi lovit cu această inflaţie mare", a susţinut ministrul Finanţelor.

Guvernul a adoptat rectificarea bugetară din aprilie pe o contracţie a economiei de 1,9% în acest an şi un PIB nominal în scădere la 1,12 miliarde de lei. Deficitul bugerat urcă la 6,7% din PIB, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB, anunţat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Potrivit acestuia, pe cash, deficitul se majorează cu 31,9 miliarde de lei.

Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a previzionat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate pe 6 mai de Comisia Europeană (CE), pentru 2021, economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat la jumătatea lunii aprilie de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna octombrie a anului trecut FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.

Noile estimări ale FMI sunt mult mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care, cu o săptămână înainte, prognoza că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă cu trei luni. Banca Mondială mizează şi ea pe o revenire până la 4,4% în 2021.

Și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2020, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de COVID-19, se arată într-un raport publicat de instituţia financiară internaţională. Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în noiembrie 2019. Pentru 2021, BERD se aşteaptă o expansiune de 4% a PIB-ului României.