Rezultatele oficiale au luat prin surprindere atât analiştii, cât şi prognozele organismelor internaţionale, care dădeau cifre şi cu două puncte mai mici.

Cei din Guvern nu au ratat ocazia să laude performanța înregistrată, în timp ce economiştii avertizează din nou că am crescut prea repede, doar pe baza consumului, iar investiţiile şi dezvoltarea se lăsă în continuare aşteptate.

Un reprezentant al Comisiei Europene a anunţat că ţara noastră este sub monitorizare specială pentru dezechilibre macro-economice.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în primul trimestru din 2019 Produsul Intern Brut a crescut cu 5,1%, arată datele Institutului de Statistică. Este cea mai mare creştere trimestrială din ultimul an. Oficialii spun că ne merge bine.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor: „5 la sută primul trimestru faţă de 2018, la fel pentru prima oară când salariul mediu net depăşeşte 3.000 de lei. Asta înseamnă peste 50 la sută faţă de 2016, adică asta înseamnă că românii câştigă mai mult.”

Tocmai creşterea prea rapidă a salariilor, mai mult decât poate duce economia, este criticată de oficialii europeni. România a fost pusă sub monitorizare specială pentru dezechilibru economic.

Benjamin Angel, Director Economic and Financial Affairs Comisia Europeană̆: „Creşterea salariilor în România este mult mai rapidă decât cea a productivităţii muncii, aşa că România pierde competitivitate, iar asta se vede în creşterea deficitului comercial. Vulnerabilităţile sunt amplificate de o politică fiscală expansionistă persistentă şi un mediu de afaceri imprevizibil.”

Cu salariile majorate, după creşteri de aproape 20% în mediul bugetar într-un singur an, cei mai mulţi români s-au dus la cumpărături, unde au găsit mai mult produse din import.

Avertismentul analiștilor

Lucian Anghel, analist financiar: „Ideal ar fi să consumăm cât mai mult din produse interne, dar pentru ăsta evident trebuie să ne dezvoltăm ca economie, să absorbim fonduri europene care ne pot ajuta să ne creştem productivitatea, fiindcă ar fi păcat să exportăm grâu şi să importăm biscuiţi.”

Dovada că producem bunăstare în alte ţări sunt datele Eurostat care arată ca Polonia, Ungaria şi Bulgaria - vecinii de la care importam foarte multe alimente şi electrocasnice - au avut creşteri economice mari. Ungaria chiar ne-a întrecut. Un semnal negativ ar fi că pieţele spre care noi exportăm, Germania şi Franţa, încetinesc.

Inflaţia, cotată luna trecută la peste 4 procente - cea mai mare din Uniune - vine şi de la banii ajunşi pe piaţa prin salarii, spun analiştii, dar şi de la modificările legislative neprevăzute. De remarcat ar fi că BNR a menţinut marți dobânzile nemişcate, semn că inflaţia poate fi controlată prin alte mijloace şi că ar trebui să scadă.

Mugur Isărescu spune că noul indice pentru ratele variabile la credite în lei, de exemplu, s-ar putea să nu vină cu reducerile anunţate de autorităţi, iar vechiul ROBOR să fie mai mic.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Dacă inflaţia vine în jos şi publicul percepe acest lucru, foarte probabil la 3 luni să fie mai mic decât ircc-ul, dar vom vedea.”

Eugen Rădulescu, director în Banca Naţională: „Eu, personal, nu aş încuraja pe nimeni să se repeadă şi să spună; „acum dobânda este mai mică, să sărim pe aceste noi credite”, pentru că nu e sigur că dobânda va rămâne mai mică şi nu e sigur că lucrurile nu vor lua o turnură în altă direcţie ca urmare a unor factori economici.”

Cât despre viitoarea aderare a României la zona euro, cea promisă şi ţintita de Guvern peste 5 ani, se pare că am ratat aproape toate criteriile.

Eugen Rădulescu, director în Banca Naţională: „Acum nu mai îndeplinim decât un singur criteriu, cel al stocului datorie publice, dar dacă ne mai chinuim mult, scăpăm şi de asta.”

Ca să poată susţine cheltuielile, Guvernul a luat anul acesta unele dintre cele mai mari împrumuturi pe termen lung, mediu şi scurt, de după perioada crizei economice.