"Este un inceput bun al unui drum lung. Se pare ca masurile BCE au depasit asteptarile pietei, ceea ce este bine", a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice si economie la Universitatea Harvard.

Investitorii considera ca programul anuntat de BCE este suficient pentru moment, in conditiile in care asteptarile privind evolutia inflatiei au crescut.

Potrivit datelor Eurostat, inflatia anuala din zona euro a fost in decembrie de -0,2%, dupa 0,3% in noiembrie, declinul preturilor reflectand scaderea costului energiei, iar datele actuale indica mentinerea indicatorului la un nivel scazut in lunile urmatoare. BCE anticipeaza insa ca inflatia va accelera treptat in a doua parte a lui 2015 si in 2016.

De altfel, atat presedintele BCE, Mario Draghi, cat si unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anuntat ca programul va continua si dupa septembrie 2016, daca este necesar.

"Programul are un final deschis. Daca vom vedea ca exista dificultati in a atinge tinta (de inflatie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie sa continuam programul", a afirmat Visco.

Analistii spun ca va fi nevoie de 2-3 trilioane de euro pentru a salva Europa

De altfel, unii analisti considera ca va fi nevoie de un program mai extins de achizitii de obligatiuni pentru ca BCE sa atinga tinta asumata de inflatie, de putin sub 2%.

"Pentru ca inflatia sa ajunga aproape de 2% pe termen mediu, suma folosita pentru achizitia de active trebuie sa fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina ramane construirea de politici fiscale mai bune si adoptarea de reforme structurale. Dar e greu sa speri ca situatia va fi mai buna pe ambele fronturi", a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

In perioada 2009-2014, SUA au injectat peste 4 trilioane de dolari in economie prin cumparare de obligatiuni, pentru resuscitarea din moartea clinica in care o bagase prabusirea financiara din 2008. Miscari asemanatoare au facut si Marea Britanie si Elvetia.

GRAFICA: VLAD MOLDOVEANU

BCE este ultima banca centrala majora care adopta masuri de stimulare economica pentru a evita deflatia, in conditiile in care inclusiv bancile centrale ale Danemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anuntat reduceri ale dobanzii de politica monetara in ultima saptamana.

Una dintre tarile care ar putea beneficia de masurile luate de BCE este Rusia, in conditiile in care zona euro reprezinta unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusa se bazeaza pe exporturile de petrol, potrivit analistilor Bank of America.

Cum va ajuta programul de achizitii de obligatiuni al BCE Romania

Analistii estimeaza ca cea mai mare parte din banii eliberat de BCE vor ajunge in economia Germaniei, cea mai mare piata de export a Romaniei. Totodata, ca efect al relaxarii monetare din tarile zonei euro, dobanzile vor scadea si in Romania, ceea ce va permite populatiei si companiilor sa se imprumute la costuri mai avantajose. Imprumuturile inseamna consum, ceea ce duce la cresterea preturilor si deci a inflatiei, ceea ce tinteste si Banca Centrala Europeana.

Noile masuri de relaxare monetara cantitativa din partea BCE vor avea un efect pozitiv si asupra programului de imprumut al Romaniei pe pietele internationale.

Directorul Trezoreriei statului, Stefan Nanu, declara recent ca Romania vizeaza in acest an exclusiv finantarea in euro de pe pietele externe, mentionand ca, in premiera, randamentele la obligatiunile in lei pe termen de zece ani au ajuns mai jos decat randamentele obligatiunilor cu scadenta pe 12 ani in dolari.

Seful Trezoreriei crede ca atat o noua relaxare monetara cantitativa din partea BCE, cat si o majorare a dobanzii de politica monetara in SUA, au fost deja incluse in preturile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile romanesti. El a explicat ca o infuzie de lichiditate in zona euro ar ajuta la succesul urmatoarei emisiuni planificata de Romania pentru prima parte a acestui an, chiar daca o astfel de masura va duce si la momente de volatilitate mai mare pe piete.

Directorul general al Trezoreriei a adaugat ca Romania va viza o maturitate pentru urmatoarea emisiune de eurobonduri de 12 sau 15 ani, ceea ce ar reprezenta o premiera privind imprumuturile in moneda unica europeana. El a reafirmat ca selectia intermediarilor noii emisiuni de obligatiuni pe piata externa va tine cont de activitatea ofertantilor ca dealeri primari pe piata locala.

Romania intentioneaza sa imprumute intre 2,5 miliarde si 3 miliarde de dolari de pe pietele internationale in acest an, pentru a acoperi datoria suverana si pentru a finanta deficitul bugetar. In octombrie anul trecut, Romania a atras 1,5 miliarde de euro de pe pietele internationale, prin vanzarea de obligatiuni denominate in euro scadente la 10 ani, la un randament de 2,973% pe an, un nou minim istoric.