In ianuarie, Stirile ProTV au aratat cum la un depozit pe 3 luni cu o dobanda de 2,8%, clientul primeste mai putini bani decat a depus. Astfel, pentru 3.000 de lei depusi, dupa 90 de zile clientul se alege la final cu 2.995 de lei, cu 5 mai putin decat suma initiala. Asta dupa ce se scad comisioanele de retragere, de administrare si impozitul de 16%.

Este poate pentru prima data cand un oficial BNR acuza public bancile ca au pacalit clientii. Seful directiei de supraveghere Nicolae Cinteza sustine ca a primit mai multe reclamatii din partea clientilor. Acuza bancherii de lipsa de transparenta dupa ce au redus dobanzile la depozite, dar au majorat comisioanele, iar unii clienti s-au trezit ca retrag de la ghiseu mai putini bani decat au depus intitial. 

Toate bancile au primit o scrisoare de la BNR in care li se cere sa remedieze aceasta situatie pana la sfarsitul lui februarie si sa anunte Banca Nationala ce solutii au gasit.

Seful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza sustine ca deficientele de comunicare ale bancilor in raport cu clientii sunt grosolane.

Nici la depozitele pe un an situatia nu e mai buna. Dobanzile pentru depozitele in lei pleaca de la 3 la suta si ajung la 5 la suta. De exemplu la un depozit de 5.000 de lei pe un an cu dobanda de 3,3%, constituit in ianuarie, dupa scaderea impozitelor si a comisioanelor clientul se intoarce acasa cu 5.082 de lei.
 

Scrisoarea BNR privind produsele de economii unde deponentii pierd bani a avut ca scop o mai mare transparenta din parte bancilor, astfel incat clientul sa cunoasca exact costurile, explica directorul Directiei Supraveghere, Nicolae Cinteza. Acesta din urma a sustinut ca majorarea comisioanelor a fost "o pacaleala".

"Unii au majorat comisioanele. La depozitele la trei luni, scazand dobanzile, era foarte clar ca principalul va fi diminuat. Personal, cred ca a fost o chestie de pacaleala din partea bancilor. Din acest motiv am si cerut: domne, vreau transparenta", a spus Cinteza, potrivit Mediafax.

Seful supravegherii BNR a aratat ca nu poate cere bancilor sa-si modifice politica comerciala, dar le poate cere sa fie mai transparente si sa-si asume ca nu mai vor sa atraga sume pe termen scurt.

"Bancile inlocuiesc linile de finantare de la bancile-mama cu resurse interne. Dar acolo vorbim de resurse pe termen mai lung. Si atunci, le intereseaza resursele pe teremene mai lungi, nu pe trei luni. Este de inteles, dar sa fie transparenti", a explicat Cinteza.

Banca Nationala a Romaniei a solicitat bancilor sa adopte masuri daca exista situatii in care, din cauza scaderii dobanzilor si majorarii comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai putini bani decat a plasat la constituire, invocand riscul reputational si mediatizarea fenomenului.

"La nivelul Bancii Nationale a Romaniei s-au primit o serie de sesizari care vizeaza aspecte privind modalitatea prin care unele institutii de credit procedeaza la modificarea dobanzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populatie in sens descrescator concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generand, astfel, situatii in care suma care revine deponentului (depozit plus dobanda aferenta) la momentul lichidarii este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informatii au fost intens mediatízate", se arata in circulara transmisa de BNR in sistemul bancar si obtinuta de Mediafax.

Banca centrala a solicitat conducerilor institutiilor de credit sa ia masuri pentru remedierea unor astfel de situatii si sa le comunice pana la finele acestei luni, invocand, pe langa riscul reputational, si prevederile legale privind practici bancare prudente in relatia cu clientela.

Cinteza a fost de acord ca bancile au de multe ori deficiente mari in relatia cu clientii. "Vad dupa reclamatiile pe care le primesc. Sunt grosolane. La reclamatii ma uit mereu cand imi vine mapa, pentru ca afli multe lucruri de acolo", a adaugat seful supravegherii de la BNR"

De la mijlocul anului trecut, cand BNR a reluat reducerea treptata a dobanzii, bancile comerciale au replicat o buna parte din miscarea ratei de politica monetara in dobanzile practicate la depozite. Spre finalul anului trecut si la inceputul acestui an, cand banca centrala a lasat mai multa lichiditate in piata, dobanzile interbancare au coborat la minime istorice.

In conditiile unor dobanzi intre 2% si 4,25% pe an la depozitele cu scadenta la trei luni, dobanda incasata la un depozit de 1.000 de lei este de cele mai multe ori mai mica decat comisioanele de administrare lunare stabilite de unele banci. In cazul in care deponentul nu retrage suma la data de scadenta, majoritatea bancilor aplica un comision de 0,5%.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a transmis in repetate randuri mesaje catre banci sa calibreze cu masura tranferul reducerii ratei de politica monetara in dobanzile la depozite, mai ales in contextul in care institutiile se reorienteaza catre veniturile din comisioane, pentru nu-si periclita bazinul de resurse interne.

Pe de alta parte, insa, Isarescu a promovat recent ideea ca economisirea nu o reprezinta doar depozitele bancare, mentionand ca in pietele dezvoltate o pondere mult mai importanta este detinuta de fondurile de pensii si de piata de capital. De altfel, guvernatorul bancii centrale spunea la inceputul acestui an ca, odata cu noile reglementari privind rezolutia bancara la nivel european, piata de capital va prelua treptat din economiile plasate in acest moment in banci de catre persoanele cu foarte multi bani.

La inceputul acestui an, mai multe publicatii din presa centrala au relatat despre produse de economisire in care la scadenta deponentii retrag sume mai mici decat au depus.