Iar dobânzile la împrumuturile în lei vor varia în funcţie de un nou indice, nu de actualul ROBOR, care rămâne valabil pentru contractele în derulare. Asta ar duce, spun guvernanţii, la scăderea ratelor, dar specialiştii, inclusiv cei din Banca Naţională, îi contrazic şi spun că pe datele actuale ratele ar fi chiar mai mari.

Ministrul Finanţelor a promis rate mai mici prin schimbarea modului de calcul al dobânzilor la creditele în lei.

Numai că, surpriză, în proiectul de modificare a ordonanţei 114, publicat marți seară de Finanţe, modificările importante sunt pentru cei care vor lua împrumuturi din luna mai încolo, nu şi pentru cei care plătesc acum rate.

Dorin Tănase, Asociația Credere: ”Pentru cei cu credite în derulare, situaţia rămâne la fel. Credem că băncile vor creşte marja de dobândă, în sensul că vor compensa această diferență. Pentru cel care va lua credit de acum încolo există poate o transparență mai mare în privinţa dobânzii, dar credem că rata lunară va rămâne neschimbată în raport cu un credit aflat în derulare.”

Potrivit proiectului, dobânzile la creditele în lei vor varia în funcţie de un nou indice, calculat că o medie a tranzacţiilor zilnice făcute de bănci într-un trimestru. Va fi un ″ROBOR pe tranzacții″⁣ şi nu ″⁣pe cotații″⁣, care va scădea ratele, promitea ministrul Finanţelor.

Eugen Teodorovici, pe 22 martie 2019: ”Ăsta e şi scopul pe care l-am anunţat încă de când am dat această ordonanţă 114 - de a duce costul finanţărilor românilor mai jos.″

Problema este ca nouă formula de calcul, aplicată în condiţiile actuale, ar duce la rate mai mari, semnalează specialiştii bancari. ″Noul ROBOR″ e mai mare decât vechiul.

Adrian Vasilescu, consilier BNR: ”Roborul efectiv pe tranzacţii, cum vor să facă, roborul pe tranzacţii s-a dublat. De fapt, este 3,37%. ROBOR şi niciun indicator din piaţă nu se poate stabili în cancelarii, el se stabileşte în piață.″

Cei care au deja credite pot să le refinanţeze ca să poată beneficia de noile condiţii, dar nici aşa nu există o garanţie că ratele vor scădea pe termen lung.

Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari: ”Prin această schimbare normativă, ordonanţa prin care se forţează dobânzile şi mai jos, şi mai jos, încurajarea creditării la risc mare, cu dobândă mică, va exploda. O să crească în maxim 2 ani datoriile neplătite la banci.″

Nouă formă a ordonanţei prevede că taxa aplicată băncilor o să varieze în funcţie de cota de piaţă şi de ″hărnicia″ cu care dau credite multe şi ieftine.

Concret, băncile care au o diferenţă mică între dobânzile la credite şi cele la depozite, dar care dau multe împrumuturi ar putea să plătească o taxă mică sau chiar nimic.

Aşa ar ajunge băncile să achite o taxă de sub 1 miliard de lei, de 5 ori mai mică faţă de cea estimată iniţial de Banca Naţională.

De altfel, în documentul publicat de Ministerul Finanţelor, la ″autor″⁣ apare numele lui Gheorghe Gherghina, membru în Consiliul de Administrație al BNR, cel care anterior s-a ocupat ani de zile de realizarea bugetului României.

Proiectul de modificare al ordonanţei aduce schimbări şi pentru administratorii Pilonului II de pensii, care primesc răgaz până la final de an să-şi majoreze capitalul. Iar companiile de energie pe bază de cărbune au fost exceptate de la nouă taxa impusă prin OUG 114.

Între timp, Opoziţia a cerut o comisie de anchetă pentru acest act normativ, afirmând că ar submina interesele economice și strategice ale României.

Proiectul de modificare a OUG 114/2018 poate fi consultat aici.