"Marile investiţii în sistemul energetic - bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă - n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (...) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation - n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN - n. r.) şi cred că se va materializa", a menţionat Vişan, potrivit Agerpres.

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

"Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN - n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final - n. r.). Mai mult de atât nu se poate face", a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei.

Citește și: Giganții nucleari ai Europei. România, între statele care produce cea mai puțină energie atomică

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

"Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo", a subliniat Doru Vişan.

Ministrul Energiei, Anton Anton, anunța, luna trecută, că lucrările de construcție a reactoarelor nucelare 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă ar putea fi demarate în doi-trei ani.

Oficialii Ministerului Energiei şi cei ai companiei chineze CGN au semnat, în mai, acordul investitorilor pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ceea ce va permite înfiinţarea unei companii de proiect şi demararea efectivă a construcţiei.

Anton a subliniat că reactoarele 3 şi 4 sunt extrem de importante pentru a acoperi necesarul de energie al ţării în perioada următoare. Reactoarele 3 şi 4 vor avea, cumulat, o putere de 1.400 de MW şi vor dubla capacitatea centralei de la Cernavodă.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou studiu.

Reactoarele 3 şi 4, necesare pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz

Potrivit unui document intitulat "Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă", postat pe site-ul Nuclearelectrica, realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz în următorii ani.

"În vederea satisfacerii necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la preţuri suportabile pentru consumatori, în condiţii de calitate, siguranţa în alimentare şi cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, România trebuie să pună în operare capacităţi energetice noi, competitive şi cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendinţe clare de adâncire după 2020-2025", spune strategia.

Astfel, creşterea capacităţii energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi nucleare a fost identificată ca fiind soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

În plus, proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambiţioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.

"În acelaşi timp, este necesar să avem în vedere faptul că asemenea proiecte de anvergură sunt caracterizate de infuzii de capital majore în perioada de construcţie, dar cu venituri sigure şi stabile în perioada de exploatare (capacităţile nucleare funcţionează în baza curbei de sarcină, pe o perioadă de 50 de ani, având o contribuţie majoră la asigurarea securităţii Sistemului Electroenergetic Naţional)", se mai precizează în document.

În noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi ai companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.