"Rezoluţia privind demiterea lui Carlos Ghosn din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost adoptată", afirmă postul public de televiziune NHK, preluat de Agerpres.

Înlăturarea lui Ghosn reprezintă o prăbuşire spectaculoasă pentru omul care a salvat Nissan de la faliment. În plus, înlăturarea lui Ghosn pune sub semnul întrebării viitorul alianţei Renault-Nissan, un proiect conceput şi pilotat de Ghosn, care intenţiona să consolideze alianţa prin legături mai strânse între cei doi constructori.

Cotidianul financiar japonez Nikkei, a precizat că boardul Nissan a votat joi şi în favoarea înlăturării lui Greg Kelly din postul de director reprezentativ.

Procurorii din Tokyo i-au acuzat pe Carlos Ghosn şi Greg Kelly de nereguli financiare şi în prezent aceştia se află în arest.

Oficial, franco-libiano-brazilianul Ghosn este acuzat că, împreună cu alţi complici, "şi-a minimizat retribuţia în cinci reprize, perioada iunie 2011 - iunie 2015", declarând la fisc venituri totale de 4,9 miliarde de yeni (aproximativ 37 milioane euro) în locul unor venituri de aproape 10 miliarde de yeni. De asemenea, Ghosn este acuzat şi că a folosit bunurile companiei Nissan în scopuri personale, potrivit rezultatelor unei anchete interne efectuate de Nissan în ultimele luni.

Renault şi Nissan au un parteneriat din 1999, în care Renault deţine 44,3% din acţiunile Nissan, în timp ce Nissan controlează un pachet de 15% din acţiunile Renault. Alianţa Renault-Nissan, extinsă în 2016 prin includerea Mitsubishi, a devenit anul trecut cel mai mare producător mondial de automobile cu 10,6 milioane unităţi, mai mult decât Volkswagen şi Toyota. În prezent, alianţa regrupează zece mărci de automobile (printre care Dacia, Lada, Samsung Motors, Alpine, Infiniti, Datsun etc.) cu 470.000 de salariaţi şi 122 de uzine pe toate continentele.
 
FT: Japonezii vor mai multă putere în alianță

Nissan vrea să transforme demiterea preşedintelui său Carlos Ghosn într-o oportunitate pentru a reechilibra în favoarea sa alianţa cu Renault, au declarat, pentru Financial Times, surse din conducerea producătorului auto nipon.

Deşi Nissan este o companie mai mare, ale cărei venituri anuale sunt cu aproape 60% mai ridicate decât cele ale Renault, producătorul auto francez exercită mai mult control în alianţă, având inclusiv dreptul de a numi unii directori în conducerea partenerului de alianţă.

Planurile privind o fuziune completă între cei doi producători auto au fost amânate în urma arestării lui Ghosn. Acesta a rămas director general al Renault, dar producătorul auto francez a transferat temporar îndatoririle sale directorului operaţional Thierry Bolloré.

"Există efecte negative în urma concentrării puterii într-o singură mână, deci în urma arestării lui Ghosn ambele părţi pot începe de la zero negocieri (privind structura alianţei). Dar nu ar fi benefic pentru niciuna dintre părţi să distrugă alianţa", a declarat o persoană apropiată de Nissan.

Reprezentanţii Nissan nu au comentat informaţia.

Şi ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a declarat miercuri că Franţa şi Japonia doresc să continue consolidarea alianţei existente între Renault şi Nissan.

Separat, autorităţile japoneze au anunţat miercuri că sunt gata să lucreze pentru stabilitatea alianţei Renault-Nissan.

"Alianţa este un simbol al succesului industrial franco-japonez şi vom continua să o sprijinim", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Tokyo, care a făcut un apel pentru o relaţie stabilă între cei doi producători auto.

În vârstă de 64 de ani, Carlos Ghosn este cel care a dus alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi în fruntea industriei auto mondiale, o reuşită care i-a adus o remuneraţie uneori contestată. Potrivit firmei de consultanţă Proxinvest, pentru diferitele sale poziţii în cadrul alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi, Carlos Ghosn a fost recompensat în 2017 cu 13 milioane de euro, dintre care 7,4 milioane euro le-a primit în calitate de CEO al Renault.