Agricultorii din Dolj, care isi vand marfa pe marginea drumului, se plang ca nu mai au cumparatori, iar toata recolta lor se strica in soare.

In localitatea Teasc, de exemplu, renumita pentru rosii, ardei si castraveti, gospodarii arunca totul la animale. O familie cu doi copii isi castiga existenta din agricultura. In acest an, desi au o recolta bogata, se plang ca abia au vandut cate ceva. Femeia arunca la pasari tot ce nu reuseste sa vanda peste zi. "Dam rosiile cu un leu, dar in piata sunt cumparate de tigani cu 50 de bani si nu ne convine sa le dam acolo. Noi muncim si altii castiga, si pentru ca ramanem cu multa marfa nevanduta, o aruncam la pasari", se plange Geta, legumicultor.

Cine nu vrea sa dea marfa la samsarii din piete, prefera sa are toata recolta si sa faca legumele una cu pamantul.
 
Situatia este de-a dreptul dramatica intr-o localitate din Timis. O alta familie, de pilda, a cultivat 5 hectare de teren cu pepeni si a avut o productie foarte buna, de 35 de tone de la hectar. Cu toate acestea, oamenii au vandut doar un sfert din productie.

"O sa o dam la cineva care vrea sa o ia. Daca sunt centre sociale, biserici, batrani care vor sa o ia, o dam cu mare placere", spune Mihai Stanici, producator.

Ca sa se evite acest impas, fermierii ar putea sa incheie din timp contracte cu fabricile de conserve sau cu hipermarketurile, care sa le preia marfa. Dar pentru ca nu au un proiect pe termen lung si oamenii nu se asociaza, ca sa vanda mai usor productiile mari, profitul este zero.