Potrivit sursei citate, în medie, românii cărora le-au scăzut veniturile au pierdut aproximativ 800 de lei din veniturile lor lunare, de la 2.800 de lei la 2.000 de lei, ceea ce înseamnă că impactul financiar al ultimei perioade este unul semnificativ, traducându-se într-o reducere a veniturilor cu aproape 30%.

Românii din mediul urban au fost afectaţi într-o proporţie mai mare de scăderea venitului (36%) faţă de cei care locuiesc în mediul rural (22%). De asemenea, cei cu venituri mici au fost mai afectaţi de micşorarea veniturilor (42%), faţă de 38% dintre cei cu venituri medii şi 25% dintre cei cu venituri peste medie, relevă cercetarea citată.

“Impactul financiar important al pandemiei asupra românilor este dublat şi de impactul psihologic: consumatorii români tind acum să adopte comportamente mai precaute din punct de vedere al cheltuielilor. În contextul veniturilor mai mici, cei mai mulţi (70%) declară că vor cumpăra doar strictul necesar în următoarea perioadă. Categoria cu cel mai mic procent de români precauţi este cea formată din tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, procentul celor care îşi propun să cumpere doar strictul necesar în următoarea perioadă fiind de doar 29%”, mai arată analiza comportamentului consumatorilor.


Pe de altă parte, studiul a arătat că doar un sfert (25%) dintre români spun că vor cumpăra produse mai ieftine decât înainte de pandemie, iar 82% declară că vor cumpăra mărcile de produse cu care sunt deja obişnuiţi.

Pandemia a schimbat şi comportamentul românilor legat de plăţi, astfel: 62% dinte consumatori spun că vor plăti cu cardul mai mult decât o făceau înainte, a mai arătat sondajul citat.

În ceea ce priveşte planurile românilor de a se redresa financiar, 62% declară că vor cheltui mai puţin, 61% că vor face economii, 24% vor să se împrumute de la prieteni/familie, 18% se gândesc să îşi caute un al doilea loc de muncă, în timp ce 11% consideră că vor fi nevoiţi să apeleze la un împrumut, au aflat cercetătorii iSense Solutions.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, prin metodologia CATI (Computer-Assisted Telephonic Interviews), în luna mai a anului 2020 şi este reprezentativ naţional, la un grad de eroare de +/-4%. Datele prezentate fac parte din raportul ROCK (Recovery after Outbreak - Champions Kit), dedicat companiilor.

Salariu mediu cu 112 lei mai mic, în aprilie

Câştigul salarial mediu nominal net s-a situat la valoarea de 3.182 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%), arată datele Institutului Naţional de Statistică, publicate joi.

Totodată, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.201 lei, în luna aprilie 2020, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.982 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.340 lei.

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,2%.

Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 99,5% pentru luna aprilie 2020, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce indicele câştigului salarial real a fost 96,3%. Faţă de luna octombrie a anului 1990, indicele câştigului salarial real s-a situat 214,3%, cu 8,1 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna martie a acestui an.

"În luna aprilie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă ca urmare a întreruperii/încetării activităţii sau a intrării în şomaj tehnic a multor agenţi economici, a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), a remunerării parţiale a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice", notează INS.

Transportatorii aerieni, cei mai loviți de pandeie

Datele oficiale arat că, în cazul câştigului salarial mediu net, cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat după cum urmează: cu 29,1% în transporturi aeriene, cu 22,8% în fabricarea produselor din tutun, între 12% şi 19% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea de mobilă, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), hoteluri şi restaurante, fabricarea băuturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

De asemenea, scăderi între 7,5% şi 11% s-au înregistrat în fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

În acelaşi timp, majorări semnificative ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,8%), precum şi în în activităţi de servicii anexe extracţiei (+10,8% ).

De asemenea, creşteri cuprinse între 2,5% şi 10% au înregistrat activităţile de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia cărbunelui superior şi inferior, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, extracţia minereurilor metalifere, telecomunicaţii, alte activităţi extractive.

Totodată, în sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-2,8%) şi în administraţia publică (-1%).

Pe de altă parte, în sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,2%, comparativ cu luna precedentă, ca urmare a începerii acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.