In interviul acordat Mediafax, ministrul Muncii a declarat ca bugetul aprobat de Guvern asigura plata pensiilor si a salariilor, dar a evitat sa dea garantii privind excluderea oricarei posibile probleme legata de asigurarea platii sau de diminuarea pensiilor si salariilor, explicand ca "Nu poti sa stii niciodata ce se intampla, orice se poate intampla in lumea asta".

Mariana Campeanu a mai spus ca prevederea din Codul muncii potrivit careia angajatorii care primesc la munca la negru mai mult de cinci persoane sunt trimisi in instanta nu a avut niciun efect, deoarece in niciun caz nu s-a dispus inceperea urmaririi penale. Din acest motiv, ministrul Muncii are in vedere modificarea Codului muncii, considerand ca introducerea unor masuri graduale, inainte de instiintarea instantei, ar putea fi mult mai eficiente pentru combaterea muncii la negru.

Demnitarul a precizat ca are in vedere si modificarea Legii salarizarii, explicand ca aceasta, daca ar fi aplicata in forma actuala, ar duce la scaderea salariilor pentru anumiti angajati. Ministrul a mai atras atentia ca in legea aflata in vigoare nu au fost introduse toate meseriile. De asemenea, a mai spus Campeanu, dupa modificarea actului normativ, toate categoriile de bugetari care se afla in primele cinci trepte de salarizare, inclusiv medicii rezidenti, vor beneficia de majorari salariale.

Pe de alta parte, ministrul Muncii spune ca in acest an ar urma sa se revina asupra deciziei de reducere a pensiilor militare.
Mariana Campeanu a vorbit si despre Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), precizand ca este sigura, desi nu are garantii 100%, ca platile vor fi deblocate in urma auditului care va avea loc pana la sfarsitul lunii.

Ministerul Muncii va avea in subordine si Oficiul Roman pentru Adoptii, iar modificari legislative sunt anuntate si in acest domeniu. Ministrul Mariana Campeanu a precizat, astfel, ca doreste ca procesul adoptiei sa fie scurtat si nu intentioneaza sa deschida adoptiile internationale. "Eu as vrea ca toti copiii romani sa ramana in Romania", a aratat demnitarul.

Prezentam integral interviul acordat agentiei Mediafax de ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Mariana Campeanu:

Reporter: Noua structura a Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varsnice prevede patru posturi de secretar de stat, unul fiind pentru ministru delegat. Cu ce echipa incepeti acest mandat?

Mariana Campeanu: Inca nu s-a definitivat echipa, pentru ca abia a aparut hotararea de guvern. Avem, in acest moment, o numire, in persoana domnului Codrin Scutaru, si asteptam urmatoarele numiri.

Rep.: La sfarsitul acestei luni va fi facut un nou audit privind POSDRU. In opinia dumneavoastra, ce riscuri exista sa fie mentinuta decizia de blocare, fie si partiala, a fondurilor?

M. C.: Eu sunt aproape convinsa ca vom iesi bine in urma acestui audit si vom obtine deblocarea programului si, mai ales, o solutie foarte rapida de rambursare a cererilor pe care deja le-am avut depuse la Comisia Europeana. Sigur, nu pot sa spun de la inceput suta la suta, pentru ca niciodata nu stii. Se desfasoara o serie de controale pentru cei care au accesat fonduri pe POSDRU, tocmai pentru a corecta neregulile din urma, si aici ne referim la numarul de ore pe care specialistii le-au prestat sau functiile care s-au cumulat, conflictele de interese sau, in cel mai rau caz, si sper sa nu avem probleme de genul acesta, de fraudare a fondurilor europene. Deci noi ne pregatim pe doua planuri: o data sa demonstram ca sistemul este functional si ca, de acum incolo, el asigura o corectitudine a gesionarii fondurilor si, in acelasi timp, verificarea fondurilor care sunt in derulare sau chiar s-au terminat, in asa fel incat sa descoperim daca acolo s-au intamplat fraude si sa recuperam banii respectivi.

Rep.: Cat la suta din proiectele verificate pana acum au avut nereguli si cine va plati pentru situatia in care se afla acum POSDRU?

M.C.: Nu se poate face acum o astfel de statistica, pentru ca activitatea este in derulare si am avut mai multe randuri de controale poate chiar la acelasi program. In functie de finalizarea acestor controale, sigur ca o sa prezentam si o statistica. Legat de cine va plati, v-am spus si anterior, daca in derularea unui proiect s-au produs fraude, vor fi imputate beneficiarului.

Daca au fost greseli de sistem, acesta cred ca nu se poate adresa unei persoane si, probabil, se vor suporta de la buget. Daca au fost masuri luate cu intentie, pentru ca un beneficiar sa fie privilegiat, atunci impotriva celor care au luat astfel de masuri ne vom putea indrepta. Niciun proiect POSDRU nu va scapa de o verificare completa

Rep.: Exista suspiciuni referitoare la persoane care au fost anterior la conducerea Autoritatii de Management a POSDRU?

M.C.: Atunci cand verificam fiecare proiect, il verificam de la evaluarea initiala care a fost facuta. Si, daca acel proiect nu indeplinea termenii pentru a fi acceptat, este clar ca acolo s-a produs cel putin un abuz din partea persoanei care a luat decizia.

Rep.: Dar pana acum ati gasit macar un caz in care sa existe o astfel de suspiciune?

M.C.: Nu as putea sa va spun exact acest lucru, pentru ca am fost angrenati, pana in acest moment, in alt gen de controale, care au trebuit sa elimine riscurile de a nu fi cheltuieli neeligibile in proiect. Aceasta activitate va fi axata in momentul in care un proiect care este finalizat se verifica aproape in totalitate. Deci niciun proiect, chiar daca a fost terminat, nu va scapa de o verificare completa.

Rep.: Ati afirmat ca Legea cadru de salarizare nu este aplicabila si ca trebuie sa fie modificata, deoarece multe dintre activitati nu au fost prinse in actuala forma a actului normativ, iar nivelul de salarizare nu a fost corelat cu studiile. Ce categorii de salariati ar putea sa aiba cresteri sau scaderi salariale in urma unor modificari?

M.C.: Daca legea am aplica-o acum asa cum este, sunt categorii de persoane, de exemplu cele cu studii de scurta durata, care daca ar fi incadrate pe noile grile de salarizare ar trebui sa piarda la salariu, pentru ca nu s-ar putea incadra nici macar in treapta de salarizare pe care o au in acest moment. De aceea, am spus ca aceasta lege trebuie modificata, pentru ca, pe langa faptul ca nu se face o corelare pentru fiecare pozitie intre studii si nivelul clasei respective, avem si foarte multe categorii de persoane care nu sunt prevazute in acesta lege. Spre exemplu, artistul liric de la Filarmonica nu este cuprins ca profesie. Sau expertii coordonatori, inspector casier sau referent casier. Sunt niste meserii care nu sunt de ieri, de alaltaieri, si totusi ele nu au fost incluse in aceasta lege.

Nu mai vorbim de meseriile noi care au aparut si care trebuie sa aiba, de asemenea, un corespondent in clasele de salarizare. In principiu, daca aceasta lege se aplica, cei care sunt la nivele superioare raman acolo, pentru ca nu poti sa le iei un drept pe care l-au obtinut, dar cei care sunt pe trepte inferioare vor avea cresteri la salariu, in asa fel incat, intr-un interval de timp, diferenta aceasta intre cel mai mic si cel mai mare salariu sa corespunda prevederilor legale si sa fie 1 la 15. In acest moment, este 1 la mai mult de 30.

Rep.: Ati facut o evaluare sa vedeti ce meserii ar avea de castigat in urma acestor modificari?

M. C.: Toate categoriile care sunt pe trepte foarte mici de salarizare. Absolut toate categoriile situate in primele cinci trepte de salarizare, unde sunt si asistentii sociali, persoanele care lucreaza in primarii, cei care sunt debutanti. Noi speram sa rezolvam unele probleme incepand cu aplicarea legii, de exemplu sa crestem nivelul de incadrare pe o alta clasa de salarizare pentru medicii rezidenti, asa incat de la inceput sa poata sa beneficieze de un salariu corespunzator. Sunt multe aspecte care trebuiesc facute, nici nu le cunoastem pe toate.

Legea va fi din nou pusa in dezbatere publica si fiecare minister si asociatie profesionala vor putea sa mai corecteze din neajunsurile acestei legi. In momentul in care si ea va fi definitivata, si bugetul va putea sa suporte cresterile pentru treptele inferioare de salarizare, probabil va fi si aplicata. Si eu imi doresc ca acest lucru sa se intample cat mai repede posibil.

Rep.: Sindicatele au reprosat FMI, dar si Ministerului Muncii, ca dialogul social s-a transformat intr-un dialog de tip comunist, fiind nemultumite ca nu au fost consultate pentru stabilirea salariului minim si s-au trezit in fata unei decizii deja luate. De ce s-a ajuns la evitarea consultarii partenerilor sociali si cand ar putea sa ajunga salariul minim la 850 de lei, asa cum doresc sindicatele?

M.C.: Nu cred ca a fost o evitare. In principiu, sindicatele au dreptate. Si nu numai ele. Dialogul social lasa foarte mult de dorit. Sunt domenii in care acesta chiar nu se mai desfasoara, dar ar trebui sa analizam exact conjunctura in care suntem: la finalul unor alegeri, la constituirea Parlamentului si a noului Guvern, in acelasi timp si cu constructia bugetara. Deci am fost contra cronometru, plus discutiile pe care le-am avut cu Fondul Monetar. Niciuna dintre deciziile pe care trebuia sa le luam in acest context nu se putea face intr-un timp rezonabil, astfel incat un dialog social sa se desfasoare asa cum era normal.

Sigur ca, in momentul in care vom intra intr-o normalitate a desfasurarii activitatii, acest dialog social se va desfasura in termeni mai buni. Eu pot sa spun foarte clar, inclusiv la Ministerul Muncii, presati de timp, am anuntat intr-un timp foarte scurt ce aveam noi de discutat. Vrem masuri graduale contra muncii la negru

Rep.: Guvernul Boc a sustinut ca modificarea Codului muncii a fost necesara pentru crearea de noi locuri de munca. Nu stiu in ce masura s-a indeplinit sau nu acest obiectiv, dar pe de alta parte si dumneavoastra spuneati ca este necesar sa fie modificat, din nou, Codul muncii. Care sunt argumentele dumneavoastra pentru o noua modificare?

M.C.: Locuri de munca noi nu prea s-au inregistrat. Un lucru totusi bun a avut si aplicarea acestei legi: faptul ca a scos la suprafata o anumita categorie de persoane care beneficiau de salarizare pe baza conventiilor si acestea au fost transformate in contracte de munca, asa incat numarul lor, daca te iei dupa inregistrare, sigur, a crescut. Nu s-au creat locuri de munca, dar cel putin au fost trecute in categoria contractelor de munca o serie intreaga de alte forme de salarizare. Codul muncii, in ansamblu, nu putem spune ca este un pas inapoi, insa, ca toate legile care au fost adoptate in pripa, au foarte multe disfunctionalitati, pe care dorim sa le corectam.

De aceea, am spus ca o sa incercam sa modificam unele din prevederi, asa incat Codul muncii sa reprezinte un plus pe piata muncii. In Codul muncii este prevazut ca unui cetatean care are mai mult de cinci salariati si nu au forme legale de incadrare i se face dosar penal si este trimis in instanta. Trebuie sa spun ca aceasta masura atat de radicala nu a produs niciun efect. Dimpotriva, faptul ca nu-i dai o amenda consistenta sau ca nu-i inchizi activitatea pe o perioada de timp, pana isi reglementeaza aceasta greseala, conduce la continuarea acestor activitati. N-am primit nicio nicio sesizare despre vreo urmarire penala. Dimpotriva, toate s-au transformat in neinceperea urmaririi penale. Ca atare, aceasta prevedere atat de drastica si de radicala nu aduce beneficii. Si eu nu cred ca exista vreun ministru al Muncii care sa doreasca sa trimita la inchisoare angajatorii. Pentru ca este clar ca locurile de munca de la acel angajator dispar a doua zi. Cred ca trebuie sa gasim solutii graduale ca sa-i determinam pe angajatori sa respecte legea.

Rep.: Prin urmare, ati putea sa introduceti amenzi mai mari sau masuri de incetare a activitatii?

M.C.: Am vrea sa introducem o serie de masuri graduale: amenda care poate sa se repete si in fiecare zi daca urmarim cum isi desfasoara activitatea acea persoana, inchiderea activitatii pe o perioada de timp limitata, pentru a reusi sa inregistreze tot personalul pe care il are sau daca este o activitate care este redescoperita dupa un timp ca se produce in continuare, atunci putem sa inchidem activitatea firmei si pe o perioada mai mare si numai intr-un caz care intr-adevar reprezinta infractiune, pentru ca acea persoana urmareste, de fapt, sa aiba numai angajati la negru, sa trimitem dosarul si in instanta. Cred ca aceste masuri sunt mai bune decat cea care este prevazuta acum in Codul muncii.

Rep.: Tot in Codul muncii ar urma sa fie introdus si cazierul social pentru agentii economici? Explicati si ce ar presupune acest lucru.

M.C.: Este o masura pe care am introdus-o in programul de guvernare, vom incerca sa introducem un fel de cazier social, dar acesta trebuie discutat cu intreaga societate, adica cu toti partenerii sociali, pentru ca am dori ca firmele care timp de doi ani, pana la participarea la o licitatie, au fost descoperite ca au practicat munca la negru, sa nu mai aiba acces la licitatia respectiva sau, si mai grav, daca au fost descoperiti ca au exploatat copii. Cred ca astfel de masuri ar putea sa conduca la prezentarea la licitatii a unor firme serioase si mai putin a celor care incearca in orice fel sa faca o evaziune fiscala.

Rep.: Guvernul si-a asumat deja indexarea punctului de pensie. In ce masura este posibila in acest an majorarea pensiilor militare? Spuneati in cadrul audierilor de la Comisii ca a fost "cea mai mare eroare".

M.C.: Cea mai mare eroare a fost faptul ca pensiile din sistemele militarizate au fost introduse in sistemul de pensii publice. In nicio alta tara nu se intampla acest lucru. Nicaieri acest personal nu cotizeaza la sistemele de pensii, pentru ca exista o alt fel de remunerare si o alt fel de legislatie pentru pensionare, pentru ca si munca lor este total diferita de a unei persoane civile. S-a pornit cu intentia de a obtine economii din plata pensiilor militarilor si s-au trezit in final ca, de fapt, s-au majorat majoritatea intr-un cuantum foarte mare, ceea ce a condus la cresterea deficitului bugetului de pensii foarte mult. La vremea respectiva, cred ca erau vreo 300 de milioane de euro, iar acest deficit se accentueaza.

Mai mult decat atat, au creat si o mare nedreptate persoanelor care au fost disponibilizate fortat. Pentru ca, atunci cand am intrat in NATO si am facut o armata profesionista, marea majoritate a angajatilor au fost disponibilizati automat. Sigur ca au primit la vremea respectiva niste salarii compensatorii, dar ele au fost persoane tinere, in jur de 40 - 45 de ani, si nu au obtinut un stagiu complet in armata, astfel incat acum, la recalcularea pensiilor, sa obtina o pensie macar la nivelul celei pe care au avut-o. Lor le-a scazut pensia. Deci de doua ori s-a facut o nedreptate: o data ca i-am disponibilizat automat si a doua oara ca un drept castigat i-a fost diminuat. La aceasta categorie ma refer si pentru ei cautam in continuare o solutie, iar domnul prim-ministru a afirmat ca vom gasi o solutie de rezolvare.

Rep.: In acest an?

M.C.: In acest an trebuie sa gasim. Acest Guvern a facut un buget nu de criza, ci de dezvoltare

Rep.: Analistii economici spun ca 2013 va fi un an al crizei. Puteti da asigurari ca in acest an exista fonduri pentru plata pensiilor si salariilor si ca nu vor fi diminuate?

M.C.: Bugetul pe care noi il avem si care s-a aprobat ieri (miercuri - n.r.) in Guvern asigura plata pensiilor si salariilor celor care depind de Ministerul Muncii. La fel, in bugetul consolidat, sunt prevazute aceste fonduri. O tara care nu mai poate sa-si plateasca pensiile si salariile inseamna ca intra in faliment, deci nu cred ca este cazul Romaniei. Garantii de genul celor pe care mi le solicitati cred ca sunt de nivel de Premiul Nobel. Nu poti sa stii niciodata ce se intampla. Orice se poate intampla in lumea asta. Deci nu se pot da astfel de garantii.

Ceea ce pot sa va garantez este ca acest Guvern a facut un buget nu de criza, ci de dezvoltare. Si principalul argument este ca eu cred ca este primul buget realist. In loc sa plecam cu cresteri de 2,2 %, de 5%, dimpotriva, am scazut chiar ultima cifra pe care am avut-o, de 1,8%. Am scazut-o la 1,6% crestere economica, tocmai pentru a ne asigura ca ce este prevazut in bugetul actual este rezonabil si se va realiza. Daca cresterea va fi mai mare, atunci cu atat mai bine, o sa avem o rectificare bugetara in plus.

Rep.: Prin programul de guvernare v-ati angajat sa schimbati principiile care guverneaza sistemul public de pensii, prin centrarea pe principiul contributivitatii si al responsabilitatii individuale. Pe de alta parte, ati analizat si cu expertii FMI care au fost efectele actualei legi a pensiilor. Care sunt concluziile acestor discutii? Cand va incepe reforma si in ce masura va rezolva deficitul la bugetul de pensii?

M.C.: Deficitul la bugetul de pensii este greu de cuantificat, cand anume se va rezolva si daca acesta se va rezolva, pentru ca nicio tara din lume nu are excedent la bugetul de pensii. Incepand cu Germania sau chiar si state mai dezvoltate, ca Suedia, nu exista un buget excedentar la pensii. Peste tot, o parte din banii alocati pensiilor se asigura de la bugetul general al statului. Ceea ce noi vrem sa facem este sa asiguram o sustenabilitate crescuta a acestui sistem si in tara noastra cu precadere trebuie sa facem acest lucru, pentru ca avem un raport total nefavorabil intre un contribuabil si un beneficiar al sistemului de pensii. Sa spunem ca este de unu la unu, cu mici cresteri sau descresteri, ceea ce este un raport total nefavorabil.

Deci ce este mai important pentru noi toti este sa cream locuri de munca. In masura in care vom avea mai multi contribuabili, deficitul la bugetul de pensii va scadea. In programul de guvernare de anul acesta am considerat ca toate masurile care sunt luate, incepand de la cele fiscale, vor conduce la crearea a 50.000 de locuri de munca noi in anul acesta. In legatura cu noul sistem pe care il propunem, este o discutie foarte grea, este o discutie care trebuie sa aiba loc dupa ce vom face o serie de simulari in ceea ce priveste perioada necesara pentru trecerea la un alt sistem de pensii. Este o schimbare cu 180 de grade a modului de a realiza bugetul, de a-l consuma si, mai ales, de a asigura o trecere de la un sistem la altul, care se face in circa 18-20 de ani. Deci in primul rand trebuie sa facem niste simulari, dupa care sa avem discutii la nivel politic, dupa care sa avem o dezbatere publica si sa spunem ce ne dorim din punct de vedere politic. Ne-am angajat ca in acesti patru ani sa parcurgem aceste etape. Cu Fondul Monetar nu am discutat inca acest lucru, pentru ca misiunea Fondului Monetar a fost sa inchida un program si sa vada daca ne-am incadrat in el.

Rep.: De la sfarsitul anului trecut, ministerul a preluat in subordine si Oficiul Roman pentru Adoptii. Dvs. ati spus deja ca trebuie modificata legislatia si in acest domeniu. Ce intentionati sa modificati? Urmariti si o redeschidere a adoptiei internationale?

M.C.: Inca Oficiul nu a ajuns in subordinea ministerului. Abia a aparut ordonanta care facea aceasta trecere si hotararea de guvern in care este prevazuta preluarea. In termen de 15 zile, o sa preluam acest Oficiu. Eu m-am exprimat vizavi de Legea adoptiilor inainte ca Oficiul sa treaca in subordinea ministerului, pentru ca am avut si la cabinetul parlamentar, dar si de cand am devenit ministru, foarte multe reclamatii legate de procedura foarte greoaie de adoptie, de faptul ca sunt unele prevederi interpretabile, in sensul ca un viitor parinte nu are dreptul sa-si aleaga un copil, ci numai i se prezinta niste copii si nu stiu care sunt criteriile care fac ca cei care gestioneaza aceasta problema sa prezinte exact copiii care ar putea sa fie compatibili.

Sigur, am inteles ca exista un program care face artificial acest lucru, dar faptul ca acest proces este atat de greoi m-a facut sa-mi exprim aceasta dorinta, la cererea celor interesati, sa analizam si sa schimbam acolo unde este cazul. In nicun caz nu este vorba de deschiderea adoptiilor internationale, pentru ca, din moment ce noi nu suntem in stare sa rezolvam cererile din tara, nu stiu cum am face..., sau probabil ca s-ar reusi sa se rezolve mai repede cele din strainatate, si nu-mi doresc acest lucru. Eu as vrea ca toti copiii romani sa ramana in Romania. Vom face cateva modificari in Legea pentru protectia copilului

Rep.: Se vorbeste de ani de zile despre neajunsurile din sistemul de protectie a copilului si, in ultima perioada, am vazut cazuri tragice, de copii morti in incendii, din cauza parintilor pe de-o parte, dar si din cauza felului superficial in care asistentii sociali fac anchetele sociale. Stim ca Ministerul Muncii a inceput, din 2011, un audit al sistemului de protectie sociala. Avem niste concluzii? Care sunt prioritatile?

M.C.: Nu stiu exact la ce fel de audit va referiti, probabil ca el exista. Noi am facut foarte multe campanii adresate copiilor. Chiar in vara trecuta, am facut campanii de verificare a companiilor care folosesc munca copiilor. Am facut campanii pentru a vedea ce se intampla cu copii din maternitati, am facut campanii cu violenta in familie, cu precadere impotriva copiilor si, nu in ultimul rand, imbunatatirile pe care le aducem Legii pentru protectia copilului pentru a veni in sprijinul lor. Vom face cateva modificari care sa protejeze copilul ai carui parinti sunt in strainatate, sa protejeze copiii care sunt folositi in activitati sportive sau artistice, pentru a evita exploatarea lor. Avem masuri de protectie impotriva parintilor care, din anumite interese materiale, nu se gandesc la interesul copilului atunci cand se despart si acesti copii trebuie protejati.

Trebuie sa incercam sa asiguram o exercitare a autoritatii parintesti de catre ambii parinti, chiar daca un copil este lasat in grija unuia dintre parinti, si vrem sa crestem atributiile si chiar sa introducem sanctiuni impotriva autoritatilor locale care nu-si fac datoria. In legatura cu incendiile, am vorbit si cu vicepremierul Dragnea ca in toate videoconferintele pe care le are cu prefectii sa-i atentioneze pe acestia sa revigoreze si activitatea aceasta. In viitor, incercam sa facem un program de cooperare interministeriala, pentru ca foarte multe dintre masurile care pot fi luate in sprijinul copiilor depind de mai multe ministere. Vom incerca sa facem un protocol de colaborare, pentru a identifica masurile pe care le vom putea lua impreuna. Prima discutie o vom avea cu Ministerul Sanatatii, dupa ce se termina ancheta cu ce se intampla cu copii din maternitati.

Rep.: Dincolo de aceste probleme care tin de familie, exista o problema, pe care nu putem sa o negam, la nivelul autoritatilor locale. Stim foarte bine ca dincolo de lipsa de personal, in unele cazuri, este si o problema a felului in care sunt pregatiti oamenii care merg sa intocmeasca o ancheta sociala. Ce putem face in cazurile acestea?

M.C.: Chiar astazi, in operativa pe care am avut-o cu cadrele de conducere din minister, s-a ridicat aceasta problema si va trebui, in masura in care noua forma de organizare administrativa va permite, sa folosim mai eficient personalul din domeniu, sa gasim acele forme care sa conduca la o gestionare mai buna a acestor probleme. Va dau un exemplu. Intr-o comuna unde sunt de la trei la maxim sapte persoane intr-o primarie, persoana care are in atributie asistenta sociala mai are si registrul agricol si alte activitati.

Niciodata nu o sa poata sa cuprinda aceasta activitate si nici nu i se da importanta cea mai mare, asa incat sa fie prima activitate pe care o desfasoara. In acelasi timp, cred ca este o activitate care nu se desfasoara 24 de ore din 24 si ca atare am putea sa gasim o forma ca o persoana care se ocupa de asistenta sociala sa serveasca mai multe primarii. Sunt intentii, as vrea sa nu le luati acum ca un angajament, pentru ca sunt intentii pe care doresc sa le discut cu toti ministrii interesati si sa gasim cea mai buna forma. Poate ca domnul vicepremier Dragnea are solutii mai bune, pentru ca se gandeste la o reforma administrativa serioasa, in care serviciile la nivelul autoritatilor locale sa fie dezvoltate mult mai bine.

Rep.: Ati introdus in denumirea ministerului persoanele varstnice. De ce a fost necesar acest lucru? Inseamna asta o aplecare mai mare pentru dezvoltarea politicilor pentru aceasta categorie de persoane?

M.C.: Eu cred ca numai prin introducerea acestui termen in denumirea ministerului deja perceptia populatiei se poate schimba. Este primul lucru pe care-l dorim, ca o persoana varstnica sa nu mai fie privita ca un batran inutil care trebuie dat deoparte din viata sociala. Noul concept, de persoana activa pe tot timpul vietii, trebuie sa prinda contur si in Romania. O persoana poate sa fie folositoare societatii si dupa momentul in care a iesit la pensie. Sunt atatea activitati de voluntariat care se pot desfasura, mai ales in asistenta sociala, iar aceste persoane pot fi angrenate in aceste activitati. Spre acest lucru as vrea sa ma indrept, dar si spre dezvoltarea serviciilor pentru persoanele in varsta care nu se mai pot deservi singure.

Rep.: Exista, din punctul dumneavoastra de vedere, unul sau mai multe obiective prioritare ale programului de guvernare USL care, daca nu ar fi indeplinite, ar putea sa duca la destramarea aliantei?

M.C.: Nu cred ca este o problema din punctul de vedere al guvernarii. Eu nu cred ca exista niciun ministru in acest Guvern care sa nu doreasca ca acest program sa fie indeplinit. Intotdeauna pericolele vin numai pe linie politica. Eu cred ca, din punct de vedere al programului de guvernare si al seriozitatii cu care fiecare ministru isi abordeaza obiectul de activitate, nu este un pericol.