Deputații au votat ca Institutul Național de Statistică să actualizeze anual aceste cheltuieli și să se țină seama de ele pentru calculul salariului minim pe economie. Puțin probabil să se întâmple în curând, câtă vreme acesta este acum, de aproape de două ori mai mic, decât prevede noua lege.

Legea are la bază un studiu făcut anul de trecut de un grup de experţi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi fundaţia FES, care arata ca un adult care locuieşte singur la oraş şi munceşte are nevoie de 2.552 de lei pe lună pentru un trai decent. Cheltuielile pentru un cuplu ajung la 4.146 de lei, şi dacă au un copil 5.551 de lei, în timp ce o familie cu doi copii de vârsta şcolară ar avea nevoie de 6.762 de lei lunar.

Cea mai mare parte a coşului, adică mai bine de jumătate din total, reprezintă cheltuielile pentru mâncare şi cele pentru locuinţa, adică rata sau chirie, facturi şi întreţinere. Se adaugă apoi îmbrăcămintea şi încălţămintea, produsele de uz casnic şi de igienă, medicamente sau tratamente medicale şi transportul. De menţionat aici că cercetarea nu include şi o maşină, considerată de mulţi mai degrabă un lux, decât o necesitate.

Un trai considerat decent include o ieşire pe lună la cafenea, o vacanţă modestă pe an şi chiar un mic fond de rezervă.

Victoria Stoiciu, Fundația Friedrich Ebert Stiftung: ”Nu e un trai în care efectiv doar nevoile biologice sunt satisfăcute şi cele educaţionale, culturale sau de recreere sunt complet ignorate, ceea ce de fapt se întâmplă în România cu marea majoritate a populaţiei pentru că nu îşi permit acest trăi minim decent. Suntem o populaţie care supravieţuieşte şi nu care trăieşte. 85% din contractele de muncă aveau valori mai mici decât valoarea coşului pentru o singură persoană”.

Noua lege spune că Institutul Naţional de Statistică ar trebui să actualizeze anual valoarea coşului minim de consum, de care ar urma să se ţină cont în calculul salariului minim pe economie.

Adrian Dohotaru, inițiatorul legii: ”Valoarea unui salariu minim ar trebui să fie undeva la 2.500 de lei, şi această lege nu stabileşte o obligativitate pentru Guvern, dar stabileşte un lucru f important: în momentul în care ne gândim să mărim salariul minim să o facem bazat pe nişte studii ştiinţifice şi nu pe promisiuni politice, nu din pix, înainte campaniei electorale”.

Alţi economişti considera că productivitatea ar trebui să stea la baza acestui calcul.

Cristina Păun, economist: ”Deja pe termen de ultimii 10 ani avem creşteri de 3-4 ori ale salariului minim în comparaţie cu productivitatea muncii. Productivitatea muncii a crescut doar de 1,6 ori. Dacă continuăm această creştere dezechilibrată, ruptă total de productivitate sau de val adăugată, în final vom ajungem să dăm şi mai multe lovituri vitale economiei româneşti”.

Legea a fost votată de deputaţi, camera decizională şi urmează să ajungă la preşedinte, pentru promulgare.