Potrivit acestei ample analize a "riscului de tara" prezentata de IHS Jane's Intelligence pe site, obstacolele in calea investitiilor straine ar urma sa se diminueze.

Nicio schimbare majora de politici nu este de asteptat, insa reformele structurale din toate sectarele vor fi "greoaie si nesigure", estimeaza grupul de analiza, adaugand ca in centrul atentiei se va afla combaterea coruptiei la nivel inalt, reducerea administratiei publice, privatizarea unor companii publice si atragerea de investitii straine directe.

Insa in lunile urmatoare ar putea avea "demonstratii in orase importante cerand demisia Cabinetului" Ponta, avertizeaza Jane's, adaugand ca exista riscul unor "violente sau pagube materiale". De asemenea, in cazul in care Iohannis nu reuseste sa lase coalitia la putere fara majoritate parlamentara, "sunt posibile alegeri anticipate in 2015", mai preconizeaza compania de consultanta, citata de Mediafax.

Coabitarea intre premierul Victor Ponta si noul presedinte Klaus Iohannis este susceptibila sa fie "problematica din cauza unor animozitati personale" si sa conduca la "blocaje frecvente in reforme structurale-cheie", preconizeaza ea.

Anaistii companiei de consultanta considera ca intorsatura neasteptata din alegeri este rezultatul "activarii politice si prezentei mari la vot a romanilor din strainatate si generatiei tinere" care se opun Cabinetului de stanga al lui Ponta, iar victoria neasteptata a lui Iohannis "reflecta cea mai mare prezenta la urne din 1996 si o puternica mobilizare a diasporei", care sustine in mod traditional dreapta.

Tulburari civile

Compania subliniaza ca alegerile au avut loc "printre demonstratii in intreaga Romanie", declansate de slaba organizare a procesului electoral in strainatate, ceea ce a intensificat "sentimentul anti-Ponta" si incurajat sustinerea in masa a lui Iohannis in randul alegatorilor din clasa de mijloc si diaspora. Aceste proteste au cerut demisia Cabinetului, dar s-au transformat in manifestatii de bucurie la anuntarea rezultatului alegerilor, noteaza Jane's, adaugand ca, deoarece premierul este cel care conduce Executivul, Iohannis are un spatiu de manevra limitat atat timp cat Ponta va fi seful Guvernului.

Rezistenta premierului fata de solicitarilor demonstranti - a anuntat ca nu demisioneaza pana la alegerile parlamentare din 2016 daca nu este indepartat de Parlament - este susceptibila sa "intensifice tulburarile civile in intreaga tara, extinzandu-se in 2015'', si sa provoace perturbarea afacerilor si traficului, existand totodata "un risc limitat de violenta si pagube materiale", preconizeaza compania.

(In)Stabilitatea Guvernului

Amintind ca PNL s-a retras din coalitia cu PSD dupa ce Ponta a refuzat sa-l numeasca pe Iohannis vicepremier, Jane's preconizeaza ca, dupa victoria liderului sau, formatiunea ar putea sa caute sa formeze o majoritate parlamentara "colaborand cu alte doua partide din opozitie si atragand unul dintre cei trei parteneri importanti din coalitia aflata la putere". Insa obtinerea majoritatii in Parlament este dificila in viitorul apropiat, in opinia sa.

Indemnul lui Iohannis dinainte de alegeri la demisia lui Ponta si la organizarea de alegeri anticipate anul viitor arata ca noul presedinte va sustine asemenea dezvoltari, apreciaza Jane's, adaugand ca "exista un risc moderat ca acest scenariu sa conduca la succesul unei motiuni, urmat de alegeri anticipate sau instalarea unui guvern interimar". Eventuale alegeri anticipate presupun o posibilitate destul de mare ca viitorul Guvern sa fie de dreapta, format de PNL sau in coalitie cu UDMR sau Partidul Conservator (PC), preconizeaza compania.

In plus, chiar daca Ponta va ramane premier pana in 2016, Iohannis va cauta sa implementeze schimbari de politici in Cabinet, in diverse zone, inclusiv a politicii externe, dar si consolidarea disciplinei fiscale, reducerea cheltuielilor publice, evitarea cresterii taxelor anul viitor si prelungirea acordului cu FMI.

"IHS preconizeaza instabilitate politica si tensiuni in 2015, marcat de scandaluri de coruptie, o retorica a urii si miscari subversive impotriva oponentilor politici din partea ambelor ramuri ale Executivului, cu scopul de a produce atingeri reputatiei si incurajarea schimbarii in sustinerea parlamentara", conchide compania.

Blocaj politic?

In pofida pozitiilor politice asemanatoare ale celor doi candidati in alegeri, pe fundalul animozitatilor dintre ei si tinand cont de situatia dintre Ponta si presedintele in exercitiu Traian Basescu, Jane's preconizeaza "tensiuni politice amenintand cu un blocaj". Victoria lui Ponta ar fi permis trecerea rapida la noi masuri legislative, dar ar fi compromis echilibrul puterilor, "in special independenta sistemului judiciar si presei", noteaza compania, evocand o tendinta a premierului catre "pozitii autoritariste".

In schimb, Iohannis este "foarte prooccidental", urmeaza sa se concentreze asupra "combaterii coruptiei endemice, reducerea administratiei si promovarea unor reforme in favoarea investitiilor", va favoriza "descentralizarea politica, scaderea deficitelor bugetare, diversificarea energiei, inclusiv prin fracturare hidraulica si respectarea prevederilor acordului cu FMI", preconizeaza compania, adaugand ca acesta va sustine "privatizarea unor companii publice precum Hidroelectrica, Portul Constanta, aeroporturile din Bucuresti, CFR Marfa, Posta Romana, Oltchim si monopolul Salrom".

O diferenta majora in politici, subliniaza Jane's, este intentia lui Iohannis de a reduce rolul statului in economie, care s-a extins in timpul lui Ponta. El a insistat de asemenea asupra importantei reformelor in Economie, Sanatate si Educatie si unei atmosfere propice afacerilor prin mentinerrea unor taxe scazute, reducerea interferentei Guvernului si reducerea coruptiei si mitei care-i afecteaza pe investitori.

La capitolul "previziuni", Jane's trece "noi masuri de austeritate si asanare fiscala in 2015", prelungirea acordului cu FMI. "Desi stabilitatea politica este departe de a fi asigurata dupa victoria lui Iohannis, unele dintre obstacolele majore in calea investitorilor straini in Romania, precum coruptia, birocratia excesiva, prostul management al programelor si infrastructura adecvata, urmeaza sa fie abordate", conchide compania de consultanta, subliniind ca "o schimbare fundamentala este susceptibila, totusi, sa fie lenta".

Incheierea unui nou acord cu FMI ar fi un mesaj puternic pentru investitori

Intrarea Romaniei intr-un nou acord cu Fondul Monetar International, dupa ce se incheie actuala intelegere, ar transmite investitorilor un mesaj puternic de incredere si de angajament privind disciplina fiscala si reforma, a declarat managerul Fondului Proprietatea (FP), Grzegorz Konieczny.

"Un nou acord este important pentru angajamentul de reforma si disciplina fiscala. Ar fi un mesaj puternic daca (Romania, n.r.) ar intra intr-un nou acord cu Fondul Monetar International (FMI)", a afirmat Konieczny intr-o conferinta de presa, ca raspuns la o intrebare legata de oportunitatea unei noi intelegeri cu institutia financiara internationala.

Romania are in derulare un acord in valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si Uniunea Europeana, care expira in martie 2015 si din care autoritatile nu intentioneaza sa acceseze fonduri. Scopul acordului este a a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.

Colaborarea cu FMI a adus beneficii Romaniei, iar o noua intelegere ar avea efect pozitiv pentru economie, inclusiv prin cresterea increderii investitorilor, a spus Konieczny. "Sfatul institutiilor internationale cu greutate ajuta la cresterea increderii investitorilor", a afirmat managerul Fondului Proprietatea.

Uniunea Europeana si FMI au amanat evaluarea celui de-al treilea acord standby al Romaniei pana dupa alegerile de duminica, dorind sa vada dovezi ale sustenabilitatii fiscale. Institutiile internationale asteapta proiectul de buget pentru 2015, care va fi discutat probabil luna viitoare si aprobat de Parlament in ianuarie, a declarat ministrul de Finante Ioana Petrescu, pe 6 noiembrie.

Romania a incheiat cu succes, in ultimii patru ani, doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, in valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat in 2011 si finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optand sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi.