DOCUMENTUL POATE FI CONSULTAT AICI.

În document se argumentează că angajatorii privaţi cunosc nevoile de formare profesională mai bine decât instituţiile publice precum ANOFM.

"Nevoile de formare se văd cel mai bine de către angajatori, şi nu dinspre instituţiile publice, cum ar fi ANOFM. De aceea, în locul programelor de formare stabilite anual de către ANOFM, nu întotdeauna printr o amplă consultare a pieţei, accesul la fonduri pentru formare trebuie facilitat şi pentru angajatori, astfel încât aceştia să gestioneze ei înşişi granturi pentru formarea candidaţilor la diferite poziţii din companii. Angajatorii ştiu cel mai bine ce fel de resursă umană calificată le este necesară şi vor putea administra fonduri externe nerambursabile în acest sens", se menţionează în Programul de guvernare.

De asemenea, în document se precizează că ANOFM trebuie să încurajeze programe de formare profesională care să dezvolte abilităţile tehnologice ale angajaţilor.

"Cu experienţa din perioada pandemiei, dar şi pe baza evaluării eficienţei de până acum a ANOFM, devine evident faptul că Agenţia trebuie să se adapteze noilor tendinţe din piaţa muncii, punând accent pe dobândirea de abilităţi în folosirea tehnologiei de către angajaţi. O serie de modificări sunt vizibile pe piaţa muncii, între care şi ponderea în creştere a activităţilor desfăşurate în telemuncă. Dintre toate categoriile de persoane, rămân vulnerabile categoriile cuprinse în grupa de vârstă 16-29 ani, cele din grupa de vârstă 50+, cele din comunităţi defavorizate şi persoanele cu dizabilităţi iar o abordare dedicată e necesară inclusiv pentru românii întorşi din diaspora, pentru care măsurile de atragere de fonduri europene trebuie să fie intensificate în continuare", conform Programului de guvernare.

Pe de altă parte, având în vedere vulnerabilităţile la care sunt expuse persoanele fără educaţie, exigenţele pentru accesul la cursuri de formare pentru persoanele cu 4 clase absolvite trebuie relaxate, obiectivul final fiind acela de a sprijini cetăţenii să aibă competenţele necesare şi să poată munci, se mai menţionează în Programul de guvernare.

Pensiile vor fi majorate anual cu rata inflației și cu 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie

Valoarea punctului de pensie va continua să se majoreze anual pentru a acoperi rata inflaţiei şi minim 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie, potrivit potrivit Programului de guvernare.

"Legislaţia din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, o serie de excepţii şi de privilegii fiind obţinute prin legi speciale în Parlament. Acest lucru a creat, la nivelul celor 4,9 milioane de pensionari, diferite tipuri de pensii stabilite nu numai pe criteriul contributivităţii. Susţinem aplicarea generală a principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie şi va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflaţiei şi minim 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie", conform documentului.

În Programul de guvernare se mai prevede stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creşterii anuale a punctului de pensie.

De asemenea, Guvernul desemnat intenţionează "evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activităţii unui grup de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice, cu Casa Naţională de Pensii Publice şi cu Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, precum şi organizaţii reprezentative ale vârstnicilor, în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităţilor din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuţii la stat)", conform Programului de guvernare.