Astfel, un număr de 901.623 de contracte de muncă erau suspendate joi, în scădere cu aproape 70.000 de la numărul de 970.005 de contracte de muncă anunţate miercuri de Inspecţia Muncii ca fiind suspendate.

Din cele 901.623 de contracte de muncă suspendate anunţate joi, un număr de 263.929 erau din Industria prelucrătoare, 170.426 erau din Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 101.968 erau din Hoteluri şi restaurante.

Pe perioada stării de urgenţă, Guvernul a anunţat că acoperă şomajul tehnic pentru angajaţii cu contracte de muncă suspendate.

Spre deosebire de evoluţia contractelor de muncă suspendate, numărul contractelor de muncă încetate şi-a păstrat joi tendinţa constantă de creştere, înregistrând 233.798 de unităţi. Dintre acestea, 44.280 erau din Comerţul cu ridicata şi amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 40.640 din Industria prelucrătoare, iar 31.667 din Construcţii.

Angajaţii cu contracte de muncă încetate nu pot beneficia de şomaj tehnic acoperit de Guvern.

Micii întreprinzători spun că au păstrat salariile şi angajaţii

Rezultatele unui studiu la care au participat aproape 1.000 de IMM-uri arată că majoritatea întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor au păstrat angajaţii şi salariile, în ciuda faptului că se confruntă cu probleme financiare grave ca urmare crizei declanşate de noul coronavirus.

Cercetarea este încă în derulare şi este realizată de Ingenius Hub, în cadrul reţelei Ingenius NET, prin campania "Construim Împreună #ViataDupaCOVID".

Concluziile studiului mai arată că, deşi au dificultăţi financiare şi nu au rezerve pentru a se susţine mai mult de una-două luni, microîntreprinderile şi întreprinderile mici au avut, în general, pe lângă tendinţa de a menţine toate locurile de muncă şi pe aceea de a trece la digitalizare şi de a se adapta pentru a menţine un grad ridicat de funcţionare. Este însă cert că majoritatea companiilor cu până în 50 de salariaţi, deşi uşor adaptabile, nu au capacitatea să reziste fără sprijin imediat.

"Într-o criză de asemenea proporţii, suntem înclinaţi să ne concentrăm pe salvarea celor mari, pentru că ei contribuie cel mai mult la ecosistem şi prăbuşirea lor are efect în cascadă. Cel mai adesea suntem tentaţi să nu acordăm atenţie firmelor mici, însă rezultatele parţiale ale cercetării noastre arată că acestea pot fi un factor de stabilitate, iar nevoile lor nu sunt foarte mari. Cu măsuri relativ simple şi cu costuri suportabile, companiile mici pot fi cel mai uşor re-echilibrate, iar stabilizarea acestora are impact imediat şi generează momentum pentru a lua apoi măsuri specifice în beneficiul companiilor mari", a subliniat Rodica Lupu, fondator Ingenius Hub.

Din cele circa 550.000 de companii care funcţionează în România, peste 400.000 sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici. Totodată, IMM-urile răspund pentru jumătate din economie şi aproximativ 2,5 milioane de salariaţi, cu o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de euro pe zi.

Reprezentanţii Ingenius Hub susţin că la un calcul ipotetic, dacă Guvernul ar acorda subvenţii de câte 10.000 euro tuturor companiilor micro şi mici, care păstrează integral locurile de muncă, cu 2% din PIB s-ar salva aproape jumătate din economie şi jumătate din locurile de muncă.

"O soluţie parţială ar fi lansarea unor apeluri simple din sumele rămase din alocarea pe programul 2014-2020, din fonduri structurale aferente POC şi POCU, care să propună măsuri de digitalizare sau dezvoltare pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi care, pentru o bună parte dintre acestea, ar însemna sprijinul necesar pentru redresare", mai spune Rodica Lupu.

Campania "Construim Împreună #ViataDupaCOVID19", iniţiată de Ingenius HUB prin intermediul reţelei Ingenius NET, este un demers rezultat ca urmare a neliniştii înregistrate în toate zonele relevante pentru mediul de business: companii, organizaţii non-profit, instituţii publice sau de cercetare. Obiectivul său este realizarea unei evaluări realiste şi corecte a situaţiei, în baza căreia să se poată construi un apel unitar către autorităţile îndreptăţite să aplice un set închegat de soluţii adaptate la nevoile şi aşteptările reale ale mediului de afaceri.