Presedintele Societatii Romane de Medicina Muncii, Eugenia Naghi, a declarat ca statisticile arata ca in Romania in ultimii 20 de ani numarul de cazuri noi de boli profesionale tinde sa fie in jur de 2.000, cu oscilatie, pana la 1.000 de boli noi profesionale pe an.

"Ar parea multe, pentru cei care nu stiu despre aceasta situatie, ele sunt putin diagnosticate, sunt subevaluate ca numar. Sunt mult mai multe, mai ales cele legate de aparatul musculo-scheletic, de aparatul respirator, si aici ma refer la multe cazuri de astm bronsic, care nu este diagnosticat ca o boala cu caracter profesional, ramane doar un simplu astm bronsic, dar de fapt el este cauzat de conditiile si noxele de la locul de munca. Sunt mult mai multe cancere profesionale decat cele pe care le arata statistica - unul, doua, maximum trei cazuri pe an", a spus Eugenia Naghi, potrivit Mediafax.

Ea a adaugat ca multe cazuri de cancer apar in statistici drept boli obisnuite, si nu boli profesionale, explicatia fiind legata de absenta unui registru al cancerelor profesionale si absenta unei pregatiri in acest domeniu a rezidentilor de alte specialitati, "care sa fie sensibilizati in legatura cu posibilitatea ca multe cazuri de cancer sa fie cauzate intr-adevar de noxele de la locul de munca".

Totodata, tabelul bolilor profesionale din Romania nu include si bolile cauzate de suprasolicitarea neuropsihica, a mai aratat ea.

"Vom gasi insa, alaturi de acest tabel, tot in legislatia romaneasca, un tabel al bolilor legate de profesie, unde sunt intr-adevar recunoscute boli care pot fi agravate de stres. Cred ca ar trebui gandit mai mult si introdus in grupul bolilor profesionale, nu al celor legat de profesie, si aceasta cauza pentru diferite afectiuni. Stresul, «neexistand», nu este nicio data de statistica", a mai spus Naghi.

Potrivit acesteia, daca in urma cu 10 ani predominau cazurile de silicoza, bolile respiratorii, fibrozele pulmonare, legate de domeniul mineritului, in ultimii ani "varful de lance" il constituie bolile aparatului musculo-scheletic, discopatiile lombare, herniile de disc.

"Cauza cresterii bolilor aparatului musculo-scheletic e legata de un interes mai mare al medicilor de a pune in legatura boala respectiva cu suprasolicitarile de la locul de munca. Munca grea din minerit, care acum s-a redus foarte mult ca tip de activitate economica, munca grea din turnatorii, au lasat niste urme asupra aparatului musculo-scheletic, la nivelul coloanei vertebrale, a articulatiilor mari ale lucratorilor si toate aceste patologii au fost diagnosticate, dar nu li s-a spus ca au caracter profesional. Munca sedentara, munca de birou, care este acum foarte bine reprezentata, toate acest tipuri de activitati care inseamna pozitie sezand prelungita fac ca aparatul musculo-scheletic si in mod special coloana vertebrala sa sufere", a spus Naghi.

Ea a precizat ca boli ale aparatului respirator precum fibrozele pulmonare, azbestozele, cancerul pulmonar detin in continuare ponderi importante, intrucat, chiar daca s-a implementat o directiva europeana care prevede inchiderea activitatilor industriale care utilizeaza azbestul, exista muncitori care au fost expusi anterior la fibre de azbest.