În decizia sa, CJUE a subliniat că un serviciu al cărui scop este "să conecteze, prin intermediul unei aplicaţii smartphone şi pentru remunerare, şoferi non-profesionişti utilizând propriul lor vehicul şi persoane care vor să facă călătorii trebuie clasificat ca un serviciu în domeniul transportului în legislaţia UE".

În plus, CJUE a precizat că, "în conformitate cu legislaţia actuală, este la latitudinea statelor membre să reglementeze condiţiile în conformitate cu care astfel de servicii vor fi oferite" .

Înainte de anunţarea verdictului, Uber s-a declarat încrezător că acesta nu va avea impact asupra modului în care firma operează în Europa. "Orice decizie nu va modifica faptul că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană operăm deja în conformitate cu legislaţia din domeniul transportului", a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Un judecător spaniol este cel care a cerut avizul CJUE, după ce în 2014 a fost solicitat de o asociaţie profesională a şoferilor de taxi din Barcelona, care se considera victimă a concurenţei neloiale din partea Uber. Asociaţia Elite Taxis susţinea că şoferii Uber, care pot transporta persoane în propriile vehicule de pasageri contra remuneraţie, trebuie să deţină licenţe la fel ca şi serviciile de taxi din Barcelona. Pe de altă parte, Uber susţine că trebuie să respecte în principal regulile privind libera prestare de servicii legate de noile tehnologi ale informaţiei.

Reacția Uber

Serviciile de tip Uber este necesar să fie reglementate, iar în acest sens dialogul companiei cu autorităţile din Europa va continua, au declarat, miercuri, reprezentanţii companiei.

"În majoritatea ţărilor UE în care operăm sub legea transportului sau suntem în curs de reglementare, această hotărâre nu afectează mersul lucrurilor. Totuşi, în continuare, milioane de europeni sunt împiedicaţi să folosească aplicaţii similare cu ale noastre. Aşa cum a declarat noul nostru CEO, Dara (Dara Khosrowshahi, n.r.) este necesar ca serviciile de tip Uber să fie reglementate, astfel vom continua dialogul cu autorităţile din Europa. Aceasta este abordarea noastră pentru a ne asigura că oricine poate comanda o cursă sigură la apăsarea unui buton”, a menţionat un purtător de cuvânt Uber.

În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie. Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, a declarat că susţine proiectul primarului general. "Uber poate să rămână în România, nu avem niciun fel de problemă, dar să se autorizeze conform legilor în vigoare. Nu e nimeni mai presus de lege", a spus Ştefănescu.